Acordul cu FMI, la final: factura, realizari, minusuri

De anul viitor, incepem sa returnam din imprumutul de la FMI, iar din 2015, Si catre Comisia Europeana. Deocamdata, am platit doar dobanzi, circa 280 milioane euro in 2009 si 2010.

Romania a tras linie in acordul cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) incheiat in urma cu circa doi ani pentru o suma de 20 miliarde de euro. Castigurile Romaniei de pe urma acestui acord sunt, in opinia economistilor, evitarea unei recesiuni mult mai dureroase, redresarea increderii in fata investitorilor, insanatosirea din punct de vedere macroeconomic. Tot la capitolul castiguri s-ar putea adauga evitarea unei crize bancare.

Pe de alta parte, marile dezamagiri in urma acestui acord sunt incapacitatea statului de a-si stinge datoriile catre mediul privat si prelungirea recesiunii ca urmare a intarzierii reformelor.

Privit initial ca o "centura de siguranta", acordul stand-by s-a dovedit in foarte scurt timp un "colac de salvare", primele transe fiind asteptate cu sufletul la gura.

In anul electoral 2009, grosul reformelor a fost amanat, fiind adoptate doar legea salarizarii unitare, legea responsabilitatii fiscale si standardele de cost si de personal. In loc sa preseze Guvernul pentru demararea reformelor agreate, FMI a permis in premiera, prin derogare exceptionala, ca jumatate din trei transe, adica 2,3 miliarde euro, sa finanteze deficitul bugetar. "Cel mai mare avantaj al acordului cu FMI a fost recastigarea increderii, pentru ca Romania depinde foarte mult de finantarea externa. Fara acest acord, costurile ar fi fost mult mai mari. Acordul a corectat niste dezechilibre si derapaje produse in anul electoral 2008", e de parere Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. 

 

continuarea in: capital.ro