Basescu: Intrarea pe piata romaneasca a SOCAR va tine in frau preturile carburantilor

Presedintele Traian Basescu a afirmat luni, dupa intalnirea cu omologul sau azer, ca implicarea Societatii Nationale de Petrol si Gaze din Azerbaidjan pe piata romaneasca duce la crearea unei concurente care va tine in frau preturile carburantilor si pentru populatie, si pentru industrie.

"Faptul ca o companie de talia SOCAR a inceput sa devina si un distribuitor de combustibil pe piata romaneasca, cu perspectiva extinderii retelei de distributie a carburantilor catre populatie, este un lucru extrem de important pentru noi, pentru ca astfel contribuie la crearea unei concurente puternice care va tine preturile in frau si pentru populatie, si pentru industrie", a afirmat Basescu.

Compania de stat din Azerbaidjan SOCAR, participanta in proiectul AGRI, a anuntat recent ca vrea sa deschida circa 300 de benzinarii in Romania, in urmatorii trei ani. Compania a achizitionat deja mai multe benzinarii in Romania, fiind acum in plin proces de rebranding.

La randul sau, si presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a facut referire la implicarea SOCAR in Romania. "Noi furnizam petrol Romaniei. Companiile noastre de petrol de stat isi dezvolta activitatea in Romania si cred ca exista un context foarte bun de colaborare in ceea ce priveste gazele naturale", a spus presedintele azer.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, efectueaza luni si marti o vizita oficiala in Republica Azerbaidjan, la invitatia omologului sau, Ilham Aliev.

Cei doi au semnat luni, la Baku, Planul de actiune comuna pentru aplicarea Parteneriatului strategic intre Azerbaidjan si Romania, potrivit agentiei APA.

Ismet Abbasov, ministrul azer al agriculturii, si Ion Ariton, ministrul roman al economiei si comertului, au semnat Acordul privitor la cooperarea intre Ministerul azer al Agriculturii si Ministerul roman al Agriculturii si Dezvoltarii rurale.

Acordul privitor la cooperarea in domeniul sanatatii a fost semnat de ministrul azer al sanatatii, Oktai Chiraliev, si Ion Ariton.

In plus, ministrul azer de externe, Elmar Mammadiarov, si Doru Costea, secretarul de stat roman pentru afaceri globale, au semnat Protocolul de cooperare intre Ministerul de Externe azer si Ministerul de Externe roman.

Relatiile diplomatice dintre Bucuresti si Baku au fost stabilite la 19 iunie 1992, Romania fiind a doua tara din lume, dupa Turcia, care a recunoscut independenta Republicii Azerbaidjan (11 decembrie 1991). Presedintele azer Ilham Aliev a fost in vizita oficiala la Bucuresti in 28-29 septembrie 2009, prilej de a semna o Declaratie privind stabilirea unui Parteneriat Strategic intre cele doua state.

Azerbaidjanul inseamna pentru Romania o miza energetica, fiind o tara pe care Bucurestiul conteaza pentru a-si dezvolta cateva proiecte energetice. Liderul azer, Ilham Aliev,  declara anul trecut ca tara sa are gaz pentru zeci de ani: rezervele prospectate sunt de aproape 2.000 de miliarde de metri cubi si cele estimate sunt de aproape 5.000 de miliarde.

Pentru Romania, interesele din Azerbaidjan sunt legate, in primul rand, de proiectul AGRI. Interconectorul AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania) este destinat transportului gazelor naturale azere in Romania, in stare lichefiata. Proiectul prevede construirea a doua teminale de gaz natural lichefiat, unul pe litoralul georgian al Marii Negre si celalalt la Constanta.

Romgaz (Romania), Georgian Oil and Gas Corporation (GOGC), State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) si MVM (Ungaria) detin cate 25% din capitalul social al societatii AGRI LNG Project Company, compania de proiect care va dezvolta aceasta investitie.

Memorandumul de intelegere pentru proiectul AGRI a fost semnat la Bucuresti la 13 aprilie 2010. De asemenea, Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria au semnat la 14 septembrie 2010, la Baku, Declaratia privind proiectul AGRI.

Proiectul interconectorului AGRI ar putea costa intre 2 si 5 miliarde euro, cu o capacitate maxima de 8 miliarde metri cubi gaze pe an, a estimat ministrul azer al energiei. "Costul final al proiectului va depinde si de volumul de gaz tranzitat de AGRI", a explicat Natig Aliev.

Unele voci au spus ca proiectul AGRI, de inspiratie romaneasca, ar fi un concurent al gazoductului european Nabucco, dar autoritatile de la Bucuresti au insistat asupra faptului ca, dimpotriva, cele doua proiecte sunt complementare. Proiectul AGRI poate avea o contributie importanta la dezvoltarea Coridorului energetic sudic si la securitatea energetica europeana, asigurand cea mai scurta ruta intre gazul din regiunea caspica si pietele europene, arata premierul Emil Boc intr-o discutie cu emisarul special al SUA pentru Eurasia si problematica securitatii energetice, Richard Morningstar.

Nabucco, o conducta cu o lungime de 3.300 de kilometri ce se va intinde din zona Marii Caspice pana in Europa, vizeaza sa puna capat in termen de cinci ani influentei ruse pe aceasta piata. Gazoductul urmeaza sa lege campurile de gaz din Asia Centrala de Europa, pe teritoriul Turciei si Europei de Sud-Est, inclusiv Romaniei. Costul constructiei este apreciat la 7,9 miliarde de euro, desi, potrivit unui studiu recent al British Petroleum, costurile sale ar fi ajuns la 14 miliarde de euro, din cauza cresterii pretului la minereurile de fier necesare in constructia conductelor. Cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaz, principala dificultate a proiectului este de a gasi suficienti furnizori. Azerbaidjanul este furnizorul de baza, insa nu poate produce toata cantitatea de gaz de care ar avea nevoie Nabucco. 

NewsIn