Dumitru: CDS pentru Romania a crescut cu 30 bps in ultima saptamana din cauza situatiei din Grecia

Criza din Grecia creste aversiunea la risc a investitorilor, fapt care se simte deja in cresterea CDS-ului pentru tari emergente precum Romania, iar in timp aceasta ar putea duc la o scumpire a finantarii din exterior, sustine economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru.

"In ultima saptamana CDS-ul (prima pentru asigurarea impotriva riscului de neplata a obligatiunilor romanesti - n.r.) a crescut cu 20-30 de puncte de baza (bps, n.r.). Cu certitudine este din cauza situatiei din Grecia. Pe fondul problemelor din Grecia si a cresterii tensiunilor in pietele financiare, aversiunea la risc la nivel international creste si primele de risc de tara, in special pentru tarile emergente, cresc", a declarat Ionut Dumitru.

El sustine ca, daca vom asista in Grecia la o acutizare a crizei, este un lucru aproape cert o ca va urma o crestere a CDS-ului. Cresterea CDS se traduce intr-un cost al finantarii din afara mai mare, care ar trebui sa insemne un cost al creditului mai mare. 

"Ceea ce am vazut pana acum a fost o deteriorare a sentimentului de pe pietele internationale, toti indicatorii de incredere s-au deteriorat, pietele emergente au suferit, monedele s-au depreciat, am avut o apreciere a francului, care e un semn de crestere a aversiunii la risc, CDS pentru pietele emergente, inclusiv Romania a crescut. Practic, acestea sunt efectele care erau inevitabile, iar daca criza se inteteste este de asteptat ca prima de risc sa creasca. Nu are neaparat o legatura directa cu Romania. Este o problema de sentiment a investitorilor la nivel global", a spus Dumitru.

El a precizat ca este dificil de spus ce se va intampla in perioada urmatoare, iar faptul ca a crescut CDS-ul cateva zile nu este foarte relevant in acest moment.

"Important este ce se intampla in perioada urmatoare pe termen mediu. Pentru moment, efecte tangibile nu sunt, dar daca va continua sa creasca sau va ramane aici (CDS, n.r.), atunci se va repercuta mai devreme sau mai tarziu", a mai spus Dumitru.

Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, a declarat marti ca nu exista un plan B pentru a evita falimentul Greciei, in cazul in care Parlamentul de la Atena nu aproba planul de austeritate al Guvernului.

"Uniunea Europeana continua sa fie gata de a oferi sprijin Greciei. Dar Europa nu poate ajuta Grecia, daca Grecia nu se ajuta ea insasi", a spus Rehn.

Comisarul european a mentionat ca programul economic al guvernului elen, "singura cale de a evita falimentul imediat", include strategia fiscala pe termen mediu si calendarul privatizarii. "Programul trebuie aprobat pentru ca noua transa din ajutorul financiar sa fie eliberata", a adaugat Rehn.

Sindicatele din Grecia au inceput marti o greva generala de 48 de ore, dupa ce premierul elen Giorgios Papandreou a cerut Parlamentului sa sustina un pachet de masuri de austeritate.

Luni, Papandreou a declarat ca numai programul de austeritate, evaluat la 28 de miliarde de euro, pe care l-a propus guvernul sau va pune din nou Grecia pe picioare. Daca Guvernul pierde, UE si FMI ar putea bloca ultima transa din imprumutul promis Greciei, care ar putea ramane fara bani in cateva saptamani.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat ca bancile franceze sunt dispuse sa ofere noi credite pe 30 de ani Atenei, atunci cand actualele datorii expira. El a precizat ca si alte tari europene, ale caror banci au imprumutat bani Greciei, analizeaza acelasi model pentru a evita un faliment al tarii. Insa Marea Britanie a negat ca exercita presiuni asupra bancilor sale.

NewsIn