Borbely: Ungaria nu este de acord cu folosirea cianurii la Rosia Montana, dar evaluarea proiectului nu se opreste

Ungaria nu este acord, in principiu, cu utilizarea cianurii la Rosia Montana, insa asta nu inseamna ca procedura de evaluare a proiectului va fi oprita, a declarat, marti, Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor.

'Am primit saptamana trecuta, raspunsul din partea Ungariei referitor la proiectul de la Rosia Montana, dupa sase luni de la transmiterea solicitarii. Pozitia Ungariei este una de principiu, transmisa in cinci randuri de catre ministrul omolog. Se spune urmatorul lucru: ei, de principiu, nu sunt de acord cu folosirea cianurii. E o pozitie de principiu, fara sa intre in detalii tehnice. Eu iau act de aceasta pozitie a Ungariei, care nu inseamna, conform Conventiei Espoo, ca se opreste procedura de avizare, ci inseamna ca Ungaria are un punct de vedere. Daca aveau 300 de intrebari, beneficiarii erau obligati sa raspunda la ele', a mentionat Borbely. 

Ministrul Mediului a anuntat ca, in prezent, Consiliul de Avizare Tehnica (CAT) infiintat in MMP a finalizat sapte capitole in privinta studiului de impact al proiectului minier de la Rosia Montana. 

Oficialul a adaugat ca nu va propune Guvernului Hotararea privind acordarea avizului de mediu decat daca beneficiarul va respecta cerintele specialistilor din MMP. 

La inceputul lunii august, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de televiziune, ca nu este un fan al proiectului Rosia Montana si ca prezentul contract, care nu este in favoarea statului roman, ar trebui rediscutat, aratand ca Guvernul asteapta opinia expertilor pentru a lua o decizie cu privire la aceasta investitie. 

De asemenea, recent, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a atras atentia ca primul pas catre distrugerea Rosiei Montane (vest) si a patrimoniului cultural il reprezinta nepasarea si lipsa unei decizii, iar aceia care spun ca utilizarea cianurii ar distruge patrimoniul 'amesteca' lucrurile pentru a manipula opinia publica. 

Autoritatile de la Bucuresti au eliberat, recent, un certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic, necesar companiei RMGC, controlata in proportie de peste 80% de societatea canadiana Gabriel Resources, pentru a putea exploata mina de aur cu ajutorul cianurilor, in aer liber. 

Dupa cum informeaza Ministerul Culturii, compania ar trebui sa investeasca peste 70 de milioane dolari in lucrari de conservare si restaurare a patrimoniului local. 

RMGC este o companie infiintata in anul 1997, in judetul Alba, in care actionari sunt compania miniera de stat Minvest Deva - cu 19,31%, Gabriel Resources - cu 80,46% si alti actionari minoritari - cu 0,23%. 

Compania urmeaza sa dezvolte cea mai moderna mina din Romania, la Rosia Montana, propunandu-si sa extraga aproximativ 300 de tone de aur si 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. 

In cazul in care proiectul aurifer ar primi unda verde, Romania devine primul producator de aur din Europa, depasind astfel primele doua tari din top, Finlanda si Suedia. 

Avand in vedere faptul ca proiectul intra sub incidenta prevederilor Conventiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, prin adresa nr. 4596 din 21.12.2004 transmiterea notificarilor catre statele posibil afectate: Ungaria, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia. 

Ungaria a confirmat participarea sa la procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana in context transfrontier, in timp ce Bulgaria si Republica Moldova au raspuns la notificare precizand ca nu vor participa la procedura de evaluare a impactului proiectului in acelasi context transfontalier. 

Serbia si Muntenegru, Ucraina si Slovacia nu au raspuns oficial la notificare.

Sursa: AGERPRES