Cele mai multe nereguli raportate OLAF in 2010 s-au inregistrat la cheltuielile directe

Neregulile raportate in 2010 Oficiului European Antifrauda (OLAF) au crescut fata de anul precedent, la 10.332 de cazuri (fata de 7.769 in 2009), gratie implementarii in majoritatea statelor membre a unor sisteme de raportare modernizate, care asigura Comisiei un mai bun acces la date.

Comisia Europeana a publicat joi raportul sau anual cu privire la protectia intereselor financiare ale UE si combaterea fraudei in 2010. Scopul acestui raport este de a masura riscul ca veniturile si cheltuielile UE sa fie utilizate necorespunzator prin nereguli si presupuse fraude.

Raportul anual cu privire la protectia intereselor financiare ale UE ofera detalii referitoare la neregulile si presupusele fraude raportate de statele membre, precum si la recuperarea fondurilor UE.

Neregulile notificate in 2010 per sector

Cheltuieli totale: Numarul cazurilor de neregula raportate a crescut la 10.332 in 2010, fata de 7.769 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 1,27 % din totalul alocarilor din 2010, fata de 1,13 % in 2009.

Agricultura: Numarul cazurilor de neregula raportate a crescut la 1.825 in 2010, fata de 1.621 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a scazut usor, la 0,23 % din totalul alocarilor pentru acest sector in 2010, fata de 0,24 % in 2009. In 2010, au fost recuperate 175 de milioane euro, iar rata de recuperare a crescut de la 39 % la 42 %.

Politica de coeziune: Numarul cazurilor de neregula raportate a crescut la 7.062 in 2010, fata de 4.737 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 3,15% din totalul alocarilor pentru acest sector in 2010, fata de 2,44% in 2009. In 2010, au fost recuperate 611 milioane de euro, iar rata de recuperare a crescut de la 53 % la 67 %.

Fonduri de preaderare: Numarul cazurilor de neregula raportate a scazut la 424 in 2010, fata de 706 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut insa la 5,26 % din totalul alocarilor pentru acest sector in 2010, fata de 3,80 % in 2009. In 2010, au fost recuperate 14 milioane de euro, iar rata de recuperare a crescut de la 27 % la 30 %.

Cheltuieli directe: Numarul cazurilor de neregula raportate a crescut la 1.021 in 2010, fata de 705 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 0,27% din totalul alocarilor pentru acest sector in 2010, fata de 0,17% in 2009. In 2010, au fost recuperate 25 de milioane de euro, iar rata de recuperare a crescut de la 56 % la 59 %.

Resurse proprii: Numarul cazurilor de neregula raportate a scazut la 4.744 in 2010, fata de 5.204 in 2009. Impactul financiar estimat al neregulilor a crescut la 1,88 % din totalul resurselor proprii traditionale colectate in 2010, fata de 1,84 % in 2009. La momentul publicarii, pentru 2010, procentajul banilor recuperati in raport cu cuantumul total afectat de nereguli este de 46 % si se preconizeaza ca va creste, deoarece procesul de recuperare este in curs, precizeaza CE.

Comisia Europeana atrage atentia ca este important sa se faca distinctia in mod clar intre nereguli si frauda.

Neregulile sunt adesea rezultatul unor simple erori comise de beneficiari atunci cand isi indeplinesc obligatiile de raportare. De exemplu, o astfel de neregula ar putea fi raportarea gresita de catre o persoana a numarului de ore lucrate in cadrul unui proiect sau nerespectarea normelor referitoare la o procedura de ofertare, precum solicitarea unui numar prea redus de oferte sau acceptarea unor oferte de la ofertanti neeligibili.

Frauda este o neregula comisa in mod intentionat si constituie infractiune. Impactul financiar real al fraudei poate fi masurat doar dupa incheierea procedurilor judiciare.

Legislatia UE impune statelor membre sa notifice Comisiei cazurile de frauda si alte nereguli care prejudiciaza interesele financiare in toate domeniile de activitate ale UE. Cu toate acestea, imaginea care rezulta din statistici nu este neaparat completa, deoarece Comisia depinde de informatiile privind neregulile comunicate de statele membre. Prin urmare, cifrele furnizate in raport sunt indicative si preliminare. Din motive de precautie, in cazurile in care nu s-a stabilit inca valoarea exacta a unei nereguli, suma indicata se refera adesea la totalitatea schemei in cauza.

Numarul neregulilor raportate a crescut in 2010 in aproape toate sectoarele bugetare, gratie ameliorarii sistemului de raportare, iar Comisia isi propune o raportare tot mai buna si mai fiabila, considerand ca cea mai buna metoda de combatere a fraudei este prevenirea acesteia.

Sistemul de raportare bazat pe internet (IMS) a imbunatatit semnificativ conditiile generale de raportare a neregulilor. De aceea, Comisia indeamna insistent Spania, Franta si Irlanda sa implementeze complet sistemul pana la sfarsitul anului 2011 pentru a proteja si mai bine banii contribuabililor din UE.

De asemenea, Comisia intentioneaza sa analizeze sistemele de control al neregulilor si de combatere a fraudelor, instituite de statele membre in domeniul politicii de coeziune, pentru a evalua daca si cum sunt adaptate acestea pentru a viza domeniile in care exista un risc ridicat de aparitie a fraudelor si neregulilor.

Incepand din 2010, Comisia a adoptat mai multe initiative politice care vizeaza combaterea fraudelor si care vor avea un impact pozitiv asupra protejarii intereselor financiare ale UE. Primele rezultate ale acestor initiative politice vor fi prezentate in raportul urmator, referitor la anul 2011.

 Algirdas Semeta, comisarul pentru impozitare si uniune vamala, audit si antifrauda, a declarat, joi, ca "raportul ofera o imagine linistitoare. Statele membre depisteaza mai multe nereguli, deci mai multi bani utilizati gresit se pot intoarce la bugetul UE", a explicat comisarul. "Acest lucru nu inseamna insa ca s-a incheiat lupta impotriva fraudei", a adaugat Semeta. "Comisia invita statele membre care inca nu au implementat noul sistem de raportare sa faca acest lucru cat se poate de repede. De asemenea, indemnam insistent statele membre care raporteaza niveluri exceptional de scazute de presupuse fraude sa explice cum controleaza cheltuirea fondurilor UE. Cetatenii UE au dreptul sa stie cum este cheltuit fiecare banut din contributiile lor", a subliniat comisarul. 

NewsIn