Senatul face o comisie speciala privind recuperarea unei presupuse datorii a Germaniei din1940

Conducerea Senatului a decis luni infiintarea unei comisii speciale care sa analizeze situatia unei datorii a Germaniei catre Romania care dateaza din 1940, dupa ce senatorii Dan Voiculescu si Teodor Melescanu au sesizat Biroul Permanent cu un memoriu pe aceasta tema al profesorului Radu Golban.

Astfel, senatorii grupului PNL Dan Voiculescu si Teodor Melescanu au inaintat Biroului Permanent al Senatului un memoriu al economistului Radu Golban, care sustine ca a descoperit o datorie a Germaniei catre Romania, datand din 1940, si care este recunoscuta oficial de autoritatile de la Berlin. Golban spune ca a mai facut demersuri catre institutiile statului privind aceasta datorie, insa nu a primit raspunsuri clare, insa este hotarat sa continue demersul deoarece exista "surse interne si externe care recunosc oficial existenta acestui sold".

Golban afirma in scrisoarea inaintata lui Voiculescu si lui Melescanu ca Germania datoreaza bani Romaniei in baza unui acord semnat in 1935 intre BNR si Casa de Compensatie Germana din Berlin. "In perioada subordonarii Romaniei de catre Germania hilterista s-a incheiat in anul 1935 acordul pentru <reglementarea platilor catre Imperiul German si Regatul Romaniei>. Prin acest acord s-a stabilit ca platile dintre Romania si Germania provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare sa fie efectuate prin cliring bilateral intre BNR si Casa de compensatie germana din Berlin. Printr-o clauza instituita in anul 1940, BNR a fost obligata sa achite exportatorii din Romania, chiar daca sumele necesare pentru aceasta depaseau varsaminte in lei ale importatorilor", explica Radu Golban.

Economisul sustine ca, la nivelul anului 1944, soldul activ pentru Romania rezultat ca urmare a operatiunilor de cliring romano-germane "depasea un miliard de marci imperiale". Acesta nu precizeaza insa valoarea actuala a acestei datorii.

Golban mai spune ca acest sold a fost confirmat si de "surse oficiale externe precum Casa Germana de Compensatie, un raport al Comisiei Bergier din Elvetiei din anul 1998 si Arhiva Germaniei, care cuprinde un extras de cont ce face referire la acest sold".

"Se remarca faptul ca accesul la dovezile care justifica existenta soldului este destul de facil. Calitatea si sursele informatiilor nu pot fi contestate (Ministerul de Finante al Germaniei este cotat in privinta calitatii de autenticitate a materialului la cel mai inalt nivel). Mai mult, atata timp cat BNR invoca faptul ca nu exista documente care sa ateste exitenta unei eventuale creante a BNR fata de Casa Germana de Compensatie, putem spune ca nici nu mai este necesara cautarea acestora in Romania", a mai spune Golban.

Luni, vicepresedintele Senatului, Ioan Chelaru, a anuntat ca Biroul Permanent a decis infiintarea unei comisii speciale care sa analizeze aceste informatii si sa prezinte Senatului un raport. 

NewsIn