Valeriu Tabara: Suprafata agricola detinuta de straini in Romania se ridica la ora actuala la peste 700.000 de hectare

Strainii detin in prezent peste 700.000 de hectare de teren agricol in Romania, ceea ce reprezinta 8,5% din suprafata arabila a tarii, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Valeriu Tabara.

"Suprafata agricola detinuta de straini in Romania se ridica la ora actuala la peste 700.000 de hectare, Italia avand 24,29% din suprafata detinuta, Germania 15,48%, iar tarile arabe - 9,98 procente. Solicitarea de a cumpara terenuri agricole este un fenomen care se accentueaza tot mai mult la aceasta data", a spus Tabara. 

Potrivit datelor furnizate de seful MADR, in topul detinatorilor de terenuri se mai numara Austria cu 6,13%, Spania cu 6,22%, Danemarca cu 4,52%, Olanda cu 2,4%, Ungaria - 8,17%, Grecia - 2,4%, si Turcia - 0,78%, iar prin sistemul off-shore sunt cumparate terenuri de catre Malta, Cipru, Monaco, San Marino si Luxemburg cu o pondere 5,91%. Din zona araba sun prezenti detinatori de terenuri din Irak, Liban, Siria si Iran. 

Tabara a precizat ca pretul terenurilor in Romania, de cel mult 2.500 de euro/ha, este insa cu mult sub cel inregistrat in tarile UE, unde ajunge si pana la 15.000 de euro pe hectar. 

"Este de luat in calcul evolutia unui hectar de teren, mai ales in zona de mare favorabilitate, pentru ca nu in toate zonele sunt aceste plafoane. In 2010, pretul unui hectar oscila intre 1.500 si 2.500 de euro, iar in 2011 in zonele favorabile s-au vandut terenuri cu 4.000 pana la 5.000 de euro pe hectar. Asistam la aproape o dublare a preturilor, desi la ora actuala preturile arabile de buna calitate din Romania sunt cele mai scazute din zona Uniunii Europene. Preturile in tarile dezvoltate din UE ajung in prezent intre 10 si 15.000 de euro pe hectar", a adaugat Valeriu Tabara. 

Potrivit ministrului, numarul total de ferme detinute de straini a jauns in 2011 la 709, fata de 635 in 2010, iar cea mai mare suprafata se afla in judetul Timis - circa 133.830 ha in acest an, in crestere fata de 2010, cand strainii detineau doar 62.736 de hectare. 

Situatia pe judete mai arata ca in Timis erau anul trecut 123 de exploatatii agricole detinute de straini, iar in 2011 - 126. In Arad erau 100 de ferme anul trecut si 117 in prezent. Judetul Bihor are in acest an 25 de exploatatii, fata de niciuna in 2010. 

Ministrul Agriculturii a precizat ca Romania are un cadru permisibil pentru o anumita directie de piata funciara, fiind vorba de o legislatie din 1993 regasita insa in Codul civil, impreuna cu cele doua elemente care conditioneaza cumpararea si detinerea de teren agricol si arabil in Romania, respectiv sa aiba domiciliul stabil in Romania persoanele fizice detinatoare de terenuri, iar persoanele juridice sa aiba sediul in Romania. 

Potrivit sefului MADR, la ora actuala sunt foarte interesati de cumpararea de terenuri in Romania investitori din Orientul Mijlociu, in special din tari care importa foarte mult produse agricole si agroalimentare. Dintre acestea pot fi mentionate Emiratele Arabe Unite, care importa circa 85% din necesar. 

"Aceste state din Emirate controleaza o suprafata de peste 400.000 de hectare in Sudan si aproape un milion hectare in Pakistan. Sunt de asemenea investitii mari in afara tarilor lor efectuate de catre China in zona Asiei de Sud pentru suprafetele cultivate cu orez, iar in Australia pentru productia de cereale si legume. In Zambia, Tanzania, Kenya si Brazilia sunt suprafete detinute pentru soia. Coreea de Sud este un alt stat interesat care detine terenuri in afara teritoriului national cu 700.000 de hectare in Sudan si 1,3 milioane hectare in Madagascar, suprafete care formeaza perimetre de siguranta in viitor", a adaugat seful MADR. 

Conform tratatului de aderare, Romania trebuie sa isi deschida piata funciara, in perspectiva anilor 2016-2020, si pentru cetatenii nerezidenti sau cei care au rezidenta pe teritoriul UE. 

"Cred ca noi nu mai putem face mare lucru la aceasta data asa cum au facut tari precum Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia, care prin legile pe care le-au avut nu au vandut terenuri catre straini sub nici o forma nici in conditiile de rezident sau nerezident. Nu inseamna ca nu s-a produs o vanzare de terenuri prin cetatenii proprii. Este cert insa ca cele patru tari si-au prelungit moratoriul privind vanzarea terenurilor catre cetatenii straini. Si noi trebuie sa fim pregatiti sa prelungim aceasta perioada de nevanzare a terenurilor agricole catre nerezidenti", a mentionat Valeriu Tabara. 

Oficialul MADR a subliniat ca politica unor state europene prevede intensificarea investitiilor in terenuri agricole in zonele de interes si cu potential. 

"Este vorba de tari precum Italia, Olanda si Danemarca, care prevad politici de intensificare a investitiilor in terenuri agricole in zonele de interes si cu potential. Acestea detin terenuri si in Romania, dar pericolul nu este cel al investitiilor, ci al modului cum sunt valorificate aceste terenuri pentru ca exista pericolul investitiei in terenuri din partea unor fonduri care vin doar sa pastreze valoric investitia fara sa produca sau sa dirijeze productia in exterior sau catre propriile state nationale, la anumite ponderi mai mari de suprafete detinute de straini. Este o problema pe care va trebuie sa o avem in vedere", a apreciat seful MADR. 

Datele statistice arata ca din punct de vedere al suprafetei agricole, Romania locul sase in Europe, dupa Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Polonia, iar dupa suprafata arabila se afla pe locul 5, inaintea Marii Britanii. 

In ultimii trei ani, 40% din investitiile straine au fost plasate in zonele emergente si pe zonele de cumparare de terenuri si agricultura. De asemenea, datele prezentate de oficialul MADR arata ca aproximativ 50 de tari intre care si Romania, sunt tinte la investitii pentru mai mult de 1000 de corporatii multinationale pe domeniul pietii funciare, iar marii giganti considera plasamentele in terenuri in strainatate, mai sigure decat orice alta investitie la aceasta data. 

Potrivit datelor statistice, in 1999, stocurile mondiale de cereale si plante tehnice asigurau hrana timp de 116 zile pentru intreaga populatie a globului, iar acum pentru doar 56 de zile. In perioada 2018-2020 s-ar putea resimti cererea de produse agroalimentare pentru ca populatia care suferea de malnutritie, in urma cu 10 ani, era de 862 de milioane la nivel mondial, iar acum de 1,26 miliarde de oameni.

Sursa: AGERPRES