Raiffesen Asset Management cere eliminarea platii trimestriale a impozitului pe castigul de capital

Ordonanta de modificare a codului fiscal aflata in prezent in dezbatere publica ar trebui sa elimine frecventa trimestriala a administrarii impozitului pe castigul de capital. Nu e deloc eficient ca ANAF sa administreze sute de mii de declaratii si plati trimestriale de valoare foarte mica, statul sa piarda o sursa de finantare a deficitului bugetar iar investitorii locali sa fie penalizati pentru investitiile in tara comparativ cu cele in strainatate. 

Introdus incepand cu iunie 2010, sistemul actual de impozitare prevede obligativitatea ca fiecare investitor pe piata de capital sa calculeze si sa declare trimestrial castigul acumulat si sa plateasca tot trimestrial impozitul aferent. Aceasta masura ii afecteaza asadar pe toti cei care cumpara fonduri de investitii, actiuni sau obligatiuni si, daca ne gandim doar la cei care plaseaza in fonduri de investitii monetare sau de obligatiuni, deci acei investitori mai putin sofisticati si cu disponibilitati financiare mai reduse, observam ca avem in prezent peste 200,000 de contribuabili care, pentru a se bucura de avantajele acestor plasamente, trebuie sa vina in agentiile ANAF de 5 ori pe an pentru a-si depune declaratiile de venit pentru sume care de multe ori nu depasesc 10 RON. Declaratiile se pot trimite si prin posta, recomandat, dar costurile trimiterii unei scrisori de multe ori depasesc valoarea impozitului datorat.

"In contextul in care fluxurile de capitaluri straine catre pietele emergente se diminueaza, economisirea interna trebuie stimulata inclusiv prin simplitatea declararii si platii impozitului pe castig. Paradoxal, contribuabilii romani trebuie sa depuna 5 declaratii pe an pentru castigul din plasamentele in tara, insa pentru veniturile obtinute de aceeasi contribuabili romani din investitii in strainatate se depune o singura declaratie anuala” a declarat Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

Propunerea de eliminare a administrarii trimestriale a impozitului pe castigul de capital si pastrarea doar a unei declaratii anuale a fost transmisa in repetate randuri Ministerului Finantelor, reflecta practica internationala si intruneste consensul Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) si al Asociatiei Brokerilor, asociatiile profesionale ale celor doua categorii de intermediari care ofera clientilor acces la piata de capital. 

Pe langa disconfortul creat unui numar foarte mare de contribuabili, exista numeroase argumente care sa sustina aceasta masura:

Pentru ANAF, efortul de administrare al impozitarii trimestriale este foarte mare, estimarile fiind ca pentru 2011 vorbim de aproximativ 250.000 de declaratii trimestriale, iar anul viitor numarul poate ajunge la 500.000. In acelasi timp, valoarea medie pe investitor a impozitului de platit este mica, o estimam undeva la 60 RON, in timp ce peste un sfert din platile de impozit au valori sub 10 RON, fiind mai mari costurile declararii impozitului si efectuarii platii decat suma efectiva platita la buget. Au fost si situatii in care investitorii au fost sanctionati sau avertizati de catre ANAF pentru nedepunerea la timp a unei declaratii privind un impozit de platit de 1 RON.

Pierderea pentru Romania a unei surse importante de finantare a deficitului bugetar: In condiitiile in care regimul actual de impozitare se va mentine, investitorii in fondurile monetare si de obligatiuni (reprezinta peste 90% din piata) se vor intoarce cu plasamentele in depozite (de unde au si venit), preferand stopajul la sursa. Asta ar inseamna ca Ministerul Finantelor ar renunta la o sursa de finantare a deficitului bugetar, tinand seama ca o parte importanta a plasamentelor tipurilor de fonduri mentionate e directionata catre titluri de stat (detinerile prezente ale fondurilor sunt de ordinul miliardelor de lei).

Alinierea la standardele internationale: In prezent nu exista nici o tara civilizata in care investitorii sa fie chemati de 5 ori pe an sa-si declare castigurile, fiind suficienta maxim o declaratie anuala. In cele mai multe cazuri nici aceasta nu este necesara, aplicandu-se stopajul la sursa, care ii avantajeaza in special pe investitorii mici, mai putin sofisticati.

Nu putem spera la o dezvoltare a pietei de capital atata timp cat nu ii sprijinim pe micii investitorii. Un sistem de impozitare eficient si care sa sprijine aceasta dezvoltare este absolut necesar