Bancherii pica testul antifrauda: nu pot depista date false prezentate ca avand girul Fiscului

Nicolae Cinteza, seful Supravegherii din BNR, afirma insa ca sistemul de autocuratare a bancilor functioneaza. 

Sistemele de control al riscului de frauda implementate de actionarii straini in mari banci romanesti se dovedesc vulnerabile in fata unor documente in aparenta valabile purtand eventual o stampila falsa cu numele ANAF si nici macar filtrele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri nu reusesc sa depisteze dosare bazate pe date false, dupa cum indica ancheta DIICOT care a zdruncinat reputatia bancherilor in ultimele zile.

Scandalul fraudelor de 22 mil. euro in care au fost implicate sucursale ale BCR, BRD si CEC Bank pune in evidenta o bresa in capacitatea bancilor de a se feri de documente false: nu exista un circuit special securizat prin care bancherii sa poata verifica in baza de date a Fiscului informati-ile prezentate de solicitantul unui credit privind presupusa activitate a firmei sale.

Pe de alta parte, Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala, afirma ca exista riscul ca inflamarea prin media a unui subiect "bazat mai mult pe supozitii decat pe probe" sa impinga bancile intr-o extrema nedorita: ingreunarea suplimentara a procesului de acordare a creditelor. "Daca nu se clarifica aceasta poveste in sensul lamuririi stricte a raspunderii bancherilor implicati, creditarea va avea de suferit. In meseria aceasta discutia dintre creditor si debitor este esentiala. Daca orice discutie despre situa-tia unui client este privita ca trafic de influenta, iar bancherul ajunge sa se fereasca sa mai discute cu clienti potentiali, in final vom avea o si mai mare ingreunare a accesului la credit. Trebuie sa existe o delimitare clara intre practici specifice meseriei de bancher si situatii cand sunt incalcate regulamente bancare ori cand exista probe temeinice ca au fost acceptate cu buna stiinta documente false", spune Cinteza.

Integral in Ziarul Financiar