Masuri si principii care vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicilor de sanatate publica

Ministerul Sanatatii (MS) a prezentat miercuri in Guvern o nota privind finantarea din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) a furnizarilor din privat, dar si informatii referitoare la noi masuri si principii pe care le va promova pentru aplicarea politicilor de sanatate publica.

Incepand cu anul 2013, Ministerul Sanatatii propune o remodelare a mecanismelor de finantare si de distribuire a FNUASS, pe baza redefinirii prioritatilor strategice de sanatate publica, atat intre diferitele paliere ale asistentei de sanatate (primara, secundara si tertiara), cat si intre cele doua tipuri de furnizori publici si, respectiv, privati, se arata in document. 

Astfel, Ministerul Sanatatii sustine cresterea sumelor alocate pentru asistenta primara (asigurata integral de furnizori privati) si pentru cea ambulatorie (asigurata majoritar de furnizori privati), care pot asigura rezolvarea unei parti importante dintre cazurile care sunt tratate astazi in spitale, cu costuri mult mai reduse si, in consecinta, cu o crestere a eficientei de utilizare fondurilor publice. Stimularea activitatii de asistenta medicala primara si ambulatorie, inclusiv prin introducerea de noi mecanisme suplimentare de finantare (plata pe rezultat) va conduce la o dezvoltare a interventiilor preventive si la o reducere a spitalizarilor nejustificate. 

In paralel, se sustine o reechilibrare a decontarii serviciilor din asistenta spitaliceasca intre furnizorii publici si cei privati, in sensul in care sistemul spitalicesc privat trebuie sa beneficieze de finantare din fonduri publice doar in domeniile in care asistenta spitaliceasca publica este temporar sau permanent deficitara sau este nereprezentata pe plan judetean sau regional. 

De asemenea, se are in vedere o stabilire diferentiata a tarifului pe caz ponderat decontat de casele de asigurari de sanatate pentru servicii spitalicesti, in functie de categoria in care se clasifica fiecare unitate releva documentul citat. 

O astfel de abordare va permite aplicarea politicilor publice ale Ministerului Sanatatii de consolidare a retelei regionale de spitale de urgenta, retea care cuprinde 53 de unitati spitalicesti pe plan national si care constituie nucleul strategic al sistemului spitalicesc din Romania. Aceste spitale sunt unitatile care asigura rezolvarea majoritatii cazurilor critice si complexe si trebuie sa reprezinte prioritati pentru sistemul de sanatate din punctul de vedere al finantarii din fonduri publice a serviciilor medicale, a investitiilor si a dotarilor materiale, precum si din punctul de vedere al asigurarii resurselor umane se arata in document. 

Pentru asigurarea echilibrului financiar intre veniturile si costurile interventiilor medicale pentru aceste 53 de unitati strategice spitalicesti, Ministerul Sanatatii va concentra resurse suplimentare prin programe de urgenta pentru activitati prioritare in domeniile terapiei intensive, a interventiilor terapeutice pentru cazurile de infarct miocardic acut, de trauma sau de accidente vasculare cerebrale ischemice acute, care vor asigura o crestere semnificativa a calitatii acestor servicii medicale, dar si a eficacitatii interventiilor in aceste patologii critice pentru viata pacientilor. 

De asemenea, se are in vedere implementarea unor masuri de audit clinic pentru cazurile rezolvate in spitale si cresterea cazurilor rezolvate in spitalizarea de zi (tarif mediu 400 lei) cu scaderea concomitenta a numarului de cazuri rezolvate prin spitalizarea continue (tarif pe caz ponderat national 1.444 lei). Implementarea acestor masuri asigura punerea in practica a principiilor care stau la baza sistemului de asigurari de sanatate releva sursa citata. 

Principiul egalitatii si al solidaritatii sociale, evidentiaza ca cetatenii sanatosi, care au posibilitati financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmand ca, atunci cand si acestia vor fi bolnavi si cu veniturile reduse, altii sa contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale. 

Finantand din FNUASS spitalele private, se reduc sansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. 

In Romania, 80% dintre cetateni au venituri mici, care nu le permit sa apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesarii serviciilor medicale private. 

Ministerul Sanatatii trebuie sa implementeze masuri care sa poata sa raspunda la intrebarea: "Pentru cine trebuie sa finantam servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenta medicala spitaliceasca cu plata sau pentru cei care trebuie sustinuti financiar pentru ca fara acest ajutor sunt condamnati la moarte?". 

In conditiile de criza financiara limitarea la prioritati bine definite reprezinta o necesitate. Orice organizatie isi aloca resursele in raport de prioritati. 

In anul 2013, prioritatea numarul unu a Ministerului Sanatatii o reprezinta cresterea finantarii serviciilor publice de sanatate in scopul cresterii calitatii acestora si sporirii gradului de satisfactie declarata a pacientilor. 

Nu este echitabil ca din FNUASS, constituit din contributia tuturor cetatenilor, unii sa obtina profit, iar altii sa nu isi poata acoperi cheltuielile de functionare. 

In document se mai arata ca sunt tot mai multi cei care nu mai apeleaza la serviciile medicale din sistemul public de sanatate, care il abandoneaza. Abandonul sistemului public de sanatate de catre tot mai multi cetateni este un prim pas. Pasul urmator este restrangerea finantarii sistemului public datorita imposibilitatii de achitare a obligatiilor de plata. De aici urmeaza un scenariu catastrofic, care poate duce in final la prabusirea si destructurarea sistemului public de sanatate. 

Experienta internationala arata ca tarile cu sistemele publice de sanatate puternice sunt si cele care asigura o foarte buna sanatate populatiei, in timp ce statele care se bazeaza in principal pe sistemul privat (cazul SUA este definitoriu) cheltuie enorm si au rezultate dezamagitoare pentru sanatatea populatiei. 

Daca pentru SUA inexistenta unui sistem public de sanatate cuprinzator si accesibil pentru toata populatia este o grava, importanta si foarte dezbatuta problema, pentru o tara ca Romania prabusirea sistemului public de sanatate ar fi echivalent cu un dezastru, nu atat pentru cei putini care au bani pentru asistenta medicala privata, cat pentru cei foarte multi care nu isi permit alternative la asistenta medicala publica puncteaza documentul. 

Masurile propuse sunt considerate de MS ca un prim, dar esential pas in revitalizarea sistemului public spitalicesc si, consecutiv, a intregului sistem public de sanatate din Romania. 

Sursa: AGERPRES