Isarescu: Trebuie sa manageriem impactul recentei decizii din Cipru asupra fluxurilor de capital

Impactul unor decizii asupra fluxurilor de capital pe care il are hotararea recenta privind sistemul bancar din Cipru trebuie manageriat, a aratat, marti, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei /BNR/, Mugur Isarescu, care participa la conferinta de lansare a editiei in limba romana a celui mai recent Raport al Clubului de la Roma.

'Trebuie sa manageriem impactul unor decizii asupra fluxurilor de capital pe care il are decizia recenta din insula cipriota', a spus Isarescu, care, referindu-se strict la Raportul Clubului de la Roma a adaugat ca 'deocamdata, se pare ca nu se impaca schimbarile climatice cu politicile economice'. 

'Sunt intr-un fel si eu, ca multi dintre dumneavoastra, un produs al Clubului de la Roma. Acest raport ne-a influentat pe toti, chiar daca unele prognoze nu s-au adeverit, si bine ca nu s-au adeverit, ca altfel omenirea ar fi intrat intr-un colaps. Fiecare avem cate o perceptie individuala, personala asupra Raportului. Problema este ca ne-am schimbat intr-un fel, iar autorii acestui raport spun ca nu ne-am schimbat suficient (...) Aceasta lucrare va crea cel putin un soc. Falimentarea naturii nu este un slogan, ci o problematica. Putem trece la o poluare la fel de periculoasa cum este cea a naturii', a apreciat guvernatorul BNR. 

Potrivit sefului Bancii Centrale, lumea trebuie sa se impace cu natura, desi se aduc in discutie tot mai mult rezervele de titei care continua sa existe. 

'Sunt convins ca, asa cum s-a intamplat de fiecare data, cu rapoartele Clubului de la Roma, si aceasta lucrare va naste dezbateri. Nu este nimic exagerat atunci cand vrei sa declansezi o dezbatere si stim acest lucru din viata de zi cu zi. De multe ori, trebuie ingrosat un anumit aspect pentru ca publicul sa devina interesat. Faptul ca rezervele de titei nu s-au terminat, cum prevedea primul Raport al Clubului de la Roma, in 1976, faptul ca s-a dezbatut independenta energetica a Statelor Unite, nu cred ca schimba problema sau datele esentiale ale problemei, adica impacarea cu natura. Aici este nevoie de dezbateri serioase. Cred eu ca si complexitatea lumii este deosebita si ne va ajuta sa adoptam atat de multe lucruri', a afirmat Mugur Isarescu. 

Banca Nationala a Romaniei /BNR/ si Asociatia Romana pentru Clubul de la Roma /ARCoR/ au organizat, marti, evenimentul de lansare a editiei in limba romana a Raportului Clubului de la Roma 'Falimentarea naturii-negarea limitelor planetei'. 

Raportul face parte dintr-o campanie mai ampla '2052: lumea peste 40 de ani', prin intermediul careia sunt stimulate ideile de transformare a lumii intr-o maniera mai sustenabila. Documentul confirma existenta unor dovezi stiintifice covarsitoare care releva faptul ca presiunile exercitate de factorul uman asupra Planetei au atins un nivel care comporta riscuri majore din perspectiva bunastarii si prosperitatii viitoare. 

Principalele masuri necesare pentru realizarea unei 'economii circulare' includ inlocuirea PIB ca obiectiv principal al dezvoltarii, atribuirea de valoare serviciilor si biodiversitatii ecosistemice, deprecierea acestora si degradarea biodiversitatii trebuie avute in vedere atat in bugetele nationale, cat si in cele ale companiilor sau implementarea unei reforme fiscale care sa vizeze majorarea impozitelor aplicabile utilizarii resurselor, regandirea sistemului de raportare trimestriala si impunerea unor cerinte obligatorii de raportare de catre institutiile financiare a expunerilor la risc ale acestora din perspectiva investitiilor in tehnologii cu emisii ridicate de CO2. 

Clubul de la Roma este un grup international de experti, care cuprinde 1.500 de membri nationali si peste 30 de asociatii nationale. Misiunea acestuia este de a realiza analize si evaluari anticipative referitoare la demersurile ce pot fi intreprinse pentru a avea o planeta mai fericita, mai rezistenta si sustenabila. 

Unul dintre autorii raportului, Anders Wijkman, este consilier principal la Institutul de Mediu din Stockholm, Suedia, co-presedinte al Clubului de la Roma si fost membru al Parlamentului European, in timp ce Johan Rockstrom este profesor de administrare a resurselor naturale la Universitatea din Stockholm, director executiv al Stockholm Resilience Centre si co-presedinte al Future Earth.

Sursa: AGERPRES