Taxele pe depozitele bancare din Cipru - primul pas spre taxa pe avere?

analiza de Lars Seier Christensen, co-fondator si CEO Saxo Bank A/S

Confuzia domneste in Cipru. E riscant, asadar, sa ne expunem ridicolului prin fel de fel de speculatii, mai ales ca lucrurile par a fi in permanenta schimbare. Iar eu nu-mi propun sa dau sfaturi pentru tranzactionari pe termen scurt: sunt mai degraba tentat sa astept sa vad ce se intampla.

Cu toate acestea, am asistat la cel mai important eveniment macroeconomic pe 2013, eveniment care continua sa se dezvolte in moduri noi si uluitoare, asa ca o sa incerc sa deslusesc anumite nuante in tot ceea ce vedem si auzim zilele acestea.

Ceea ce stim este ca parlamentul cipriot a respins pachetul de rascumparare dupa un adevarat joc de poker cu Troika europeana, incercand sa joace mai multe maini castigatoare, de la 0% pentru depozitele mici, pana la 15% la depozitele mai importante. Niciuna dintre variante nu s-a dovedit suficient de atragatoare pentru a aduce o intelegere. 

Mai stim ca Franta a exclus un plan B. Suna plauzibil, din moment ce suntem deja la planul D sau chiar E. Și mai stim ca Rusia este profund implicata in jocurile de culise, desi a fost exclusa, aparent, din intregul proces. Vedem cum se transforma totul intr-un joc geopolitic in care rezervele importante de petrol si gaz natural ar putea ajunge in mainile rusilor, in pofida eforturilor de decenii ale Europei de a obtine exact rezultatul contrar. Și mai stim ca Angela Merkel e mai ingrijorata de rezultatul alegerilor din propria tara decat soarta Ciprului.

Deocamdata, bancile din Cipru sunt inchise cel putin pana azi, inclusiv, si nu-si vor relua operatiunile pana nu va aparea o intelegere. Altfel, taxa pe depozite va fi irelevanta, intrucat nu va ramane niciun ban in Cipru. Cel putin niciun ban strain.

Mai stim ca ministrul cipriot de finante ar putea incerca, fara succes, sa-si prezinte demisia. Dar si ca englezii reusesc totusi sa trimita cash celor 3000 de militari stationati inca pe insula. Am mai aflat si ca un consortiu de banci a oferit o solutie privata la aceasta criza, dar se pare ca nu a fost luata in considerare in mod serios.

Ca sa mai destindem un pic atmosfera, aflati ca pe guvernatorul Bancii Centrale din Cipru il cheama… Panicos si stiti cum se spune: ce ti-e scris, in frunte ti-e pus. Imi cer iertare, dar nu m-am putut abtine. De fapt, pot spune ca sunt chiar alaturi de omul care are cea mai detestata slujba din lume la ora actuala.  

Sunt multe de facut in numai 72 de ore. Unde se va sfarsi totul? Ce am invatat din toate astea?

Mai multe lucruri.

Am vazut, inca o data, ca zona Euro nu este in stare sa-si rezolve problemele cu luciditate. Trebuie ca am asistat la cea mai incompetenta administrare a unei crize europene de pana acum. Ce e grav e ca acest lucru demonstreaza in ce situatie grava sunt toate cele 17 state europene care fac parte din uniunea monetara. Panica este atat de mare, incat nicio masura nu mai pare "prea” extrema pentru a prezerva acest proiect deja condamnat si a apara enormul capital politic investit in acest monumental esec. Am ajuns intr-un moment in care politicienii incearca sa confiste fara rusine economiile cetatenilor fara putere, moment care reprezinta pragul de jos la care nimeni nu se astepta. Ne ia cu dureri mari de cap daca ne gandim ce se va intampla in viitor, cand criza se va adanci. Și se va adanci in mod sigur. 

Ideea unei taxe pe avere nu este noua, totusi. Mai multe cercetari au aratat, recent, ca nevoia de fonduri in sectorul public ar putea duce la "confiscari” de averi pe scara ampla. Boston Consulting Group a sugerat intr-un raport recent ca aproximativ 29% din toate averile private - nu doar depozite - ar putea fi confiscate pentru a acoperi datoriile facute pana acum. (puteti citi aici un articol pe aceasta tema). Asa ca ar trebui sa ne obisnuim cu ideea banilor care ne sunt luati de politicieni flamanzi de bani. E doar inceputul. Pisica a fugit peste gard, chiar daca s-ar putea ca acesta prima intelegere sa nu ramana, pana la urma, in picioare. 

Ce ma uluieste este ca o asemenea miscare importanta si extrema este riscata pentru un premiu foarte modest. Ceea ce parea total lipsit de sens - o eventuala confiscare a banilor nostri in incercarea de a rezolva criza datoriilor - e brusc o amenintare, si asta datorita a ceea ce s-a intamplat in ultimele 3 zile. Cea mai temuta masura, cea mai importanta miscare din ultimii ani a fost aruncata in joc pentru numai 5,8 miliarde de dolari. Impactul ei ar putea declansa retrageri sau miscari masive de capital si devalorizari de bunuri de ordinul a sute de miliarde de dolari. Lipsa de incredere va submina toate natiunile cu economii slabite. De ce nu a pastrat Troika acest as in maneca pana la salvarea unei economii mai substantiale, hai sa spunem Spania sau Italia? Incompententa? Neintelegerea pietei? Sau, si mai grav, dorinta de a introduce aceasta taxa pentru a lasa impresia alegatorilor ca ii pot "mulge” pe cei bogati?

Este intrigant si fascinant, deopotriva. Este insa un mare pacat ca populatia Ciprului trebuie sa traverseze aceasta perioada dureroasa, cu probleme pe care nu ei le-au creat si pe care, iata, nu au cum sa le evite.

O intrebare ce isi are acum tot rostul din lume: cine urmeaza?

analiza de Lars Seier Christensen, co-fondator si CEO Saxo Bank A/S