Incep romanii sa evite bancile? Plasamentele in fonduri mutuale cresc de 7 ori mai repede

Economiile romanilor sunt tot mai atrase de castigurile (randamentele) mai mari ale fondurilor mutuale, care opereaza in conditii de risc comparabile cu cele ale depozitelor bancare. Fondurile mutuale vor ajunge foarte curand sa atraga mai multi bani decat depozitele bancare, daca nu au facut-o deja.

Depozitele bancare ale populatiei in lei si valuta au atras (net) 1,64 de miliarde de lei in primele cinci luni ale anului, in vreme ce subscrierile nete in fondurile mutuale au fost de nu mai putin de 1,06 miliarde de lei, potrivit statisticilor BNR, respectiv ale Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Diferenta se micsoreaza vertiginos. Subscrierile nete in fondurile mutuale au fost numai in iunie de circa 200 de milioane de lei. BNR nu a raportat inca statistica pe iunie.

Soldul depozitelor bancare a crescut cu doar 1,6% in cele cinci luni analizate. Subscrierile nete in fondurile mutuale reprezinta nu mai putin de 12% din totalul activelor nete ale acestora.

Subscrierile nete reprezinta diferenta dintre subscrieri (plasamentele de bani in fondurile mutuale) si retragerile de bani. Diferenta dintre soldurile depozitelor bancare la anumite date reprezinta, de asemenea, cresterea neta a valorii operatiunilor cu aceste instrumente.

Altfel spus, ritmul de crestere al fondurilor mutuale este de 7 ori mai mare.

De ce?

"Transferul interesului spre fondurile mutuale a fost sustinut de reducerile dobanzilor la produsele de economisire, de rezultatele istorice foarte bune ale asset managerilor (administratorilor de fonduri, n.r.), dar si de tendinta generala de reducere a randamentelor si de pericolul inflationist provocat de politicile monetare relaxate la nivel mondial", explica Razvan Furtuna, seful departamentului de private banking de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.

Integral in ECONOMICA.NET