AOAR: Cerem BM şi BEI să publice lista proiectelor finanţate din liniile de împrumut acordate statului român

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România /AOAR/ solicită public Băncii Mondiale /BM/ şi Băncii Europene de Investiţii /BEI/ să publice lista proiectelor ce urmează a fi finanţate din liniile de credit acordate statului român, după ce Ministerul Finanţelor a anunţat contractarea unui împrumut de 750 de milioane de euro pentru reforme publice care să asigure dezvoltarea pe termen lung şi altul de 250 de milioane de euro pentru reforma sistemului de sănătate.

'AOAR apreciază importanţa susţinerii financiare acordate de BEI şi BM autorităţilor române, dar consideră că aceste finanţări nu îndeplinesc condiţiile de transparenţă necesare, care să dea încredere că utilizarea acestor împrumuturi (care vor trebui rambursate din taxele şi impozitele plătite de mediul de afaceri), vor fi utilizate pentru reforme concrete numite generic 'politici de dezvoltare pe termen lung' sau a 'reformei sistemului de sănătate'', se arată într-un comunicat al Asociaţiei transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit documentului, AOAR a solicitat constant Guvernului să prezinte public politicile de dezvoltare, dublate de planuri de acţiune etapizate, care să justifice costurile necesare atingerii unor obiective concrete, cum ar putea fi: creşterea eficienţei energetice până la nivelul mediu european sau refacerea unor activităţi productive, eventual prin refacerea unor lanţuri de valori, spre exemplu producţia de îmbrăcăminte din fibre naturale sau valorificarea biomasei ca resurse de producere a căldurii, similar practicii din ţările membre UE.

'AOAR reaminteşte cheltuirea netransparentă şi fără atingerea scopului urmărit, asumat, de Ministerul Sănătăţii, referitor la reluarea în condiţiile impuse de UE (certificarea GMP) a activităţii de producere a vaccinurilor (antigripal, BCG sau antitetanos) la Institutul Cantacuzino. Programul de modernizare a fost finanţat de Banca Mondială încă din 2007 (circa 7 milioane de dolari), ca şi din resurse bugetare, producţia nefiind reluată în mod corespunzător şi complet, nici până astăzi. Această  risipă financiară şi producţie pierdută au rămas nesancţionate, banii fiind rambursaţi de România fără ca sistemul de sănătate şi populaţia să aibă vreun avantaj. Astfel de situaţii sunt intolerabile şi determină ca aceste împrumuturi publice să constituie doar o sursă de finanţare a incompetenţei şi corupţiei', se mai arată în comunicat.

Continuarea, pe Economica.