Prețul ascuns al ratării acordului cu FMI: 1 mld. euro pierduți de la UE

Guvernul pare decis să cânte prohodul acordului cu organismele financiare internaționale, anunțând noi măsuri electorale față de care FMI și Comisia Europeană ar putea avea reacții mai dure decât în cazul reducerii CAS. Ruperea oficială a acordului are însă și riscuri cu bătaie mai lungă.

Dacă măsura reducerii CAS, benefică pentru economie, dar decisă fără acordul organismelor financiare internaționale, nu a pus oficial capăt înțelegerii cu acestea, riscurile de rupere a acordului preventiv planând doar asupra anului viitor, alte măsuri luate de Guvernul Ponta pot grăbi sfârșitul. în special sporurile pentru militari, angajați ai serviciilor de informații și din penitenciare, deja aprobate prin ordonanță de urgență de Executiv, precum și veniturile suplimentare care ar putea fi oferite profesorilor riscă să afecteze situația bugetară chiar de anul acesta și să determine consemnarea oficială a ratării acordului.

Dacă acesta ajunge „off-track“, există și implicații mai ample decât blocarea accesării tranșelor de împrumut, de care oricum România nu avea nevoie, sau decât creșterea costurilor de împrumut pentru finanțarea deficitului bugetar, implicații despre care premierul  și oficialii Guvernului au evitat până acum să vorbească.

Primele „victime colaterale“ ale ratării acordului sunt fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană României. Conform înțelegerilor existente, cât timp ne aflăm în cadrul acordului, România trebuie să asigure cofinanțare doar pentru 5% din valoarea proiectelor. în afara acestuia, trebuie să putem acoperi 15% din cheltuieli. „Dacă acordul cu organismele financiare ar ajunge off-track, UE ne-ar restitui doar 85% din cheltuielile eligibile la fonduri structurale, față de 95% cât timp suntem în cadrul acordului“, a declarat, pentru Capital, Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Continuarea, în Capital.