Randamentele la titlurile de stat au coborât în primul semestru la minime istorice

Randamentele la titlurile de stat au continuat trendul descendent şi au ajuns în primul semestru la noi minime istorice atât în cazul scadenţelor mai mici de un an, cât şi pentru maturităţi de 3-15 ani.

Dacă în 2009 randamentele medii la titlurile de stat oscilau în jurul a 10%, în prima jumătate a acestui an certificatele de trezorerie cu scadenţa la şase luni au ajuns la randamente de cinci ori mai mici, respectiv 2%. Pentru titlurile cu maturitatea de un an, randamentele au coborât în primul trimestru la 2%, pentru ca la sfârşitul lunii iunie să urce uşor, la 2,5%. în cazul obligaţiunilor cu maturitatea de trei-cinci ani, Ministerul Finanţelor reuşeşte să se împrumute la mai puţin de 4%. Iar randamentele medii ajung la aproximativ 5% la titlurile cu scadenţa la 15 ani. Diminuarea costurilor la care se împrumută Trezoreria a venit pe fondul scăderii inflaţiei la minime istorice, de sub 1%, al îmbunătăţirii percepţiei de risc privind România şi al cererii în creştere pentru titlurile româneşti, cerere susţinută în principal de investitorii străini. Volumul deţinerilor de obligaţiuni de stat în lei şi euro ale străinilor a revenit în aprilie peste pragul de 5 mld. euro, iar ponderea nerezidenţilor în portofoliul intern de datorie publică a urcat la 20,3%.

Creşterea apetitului străinilor pentru titlurile româneşti a fost influenţată şi de includerea acestora în indici internaţionali ai băncilor JP Morgan şi Barclays privind pieţele emergente, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.

în timp ce pentru stat scăderea randamentelor la titluri este o gură de oxigen, pentru bănci antrenează scăderea câştigurilor, pe care instituţiile de credit nu le pot recupera din creditare.

Nu doar randamentele plătite de stat s-au diminuat în ultimii ani, ci şi sumele împrumutate.

De la începutul anului, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă aproximativ 22 mld. lei şi 678,7 mil. euro, iar de pe pieţele internaţionale a atras 2 mld. dolari şi 1,25 mld. euro.

SURSA: ZF.