Strategia energetica: Romania nu este necompetitiva din perspectiva preturilor la petrol si gaze, ci din cauza reglementarilor

Romania nu este necompetitiva din perspectiva preturilor, ci mai degraba din cauza reglementarilor interne, de aceea este foarte important ca deciziile privind noul cadru fiscal petrolier sa fie luate cu consultarea tuturor factorilor importanti, se arata in minuta unei intalniri intre oficialii Ministerului Energiei si specialistii din domeniu, privind elaborarea Strategiei Energetice a Romaniei 2016-2030 cu perspectiva anului 2050.

"Nu suntem necompetitivi din perspectiva prețurilor, ci mai degrabă din cauza reglementărilor interne. Tocmai de aceea este deosebit de important ca toate deciziile privind noul cadru fiscal petrolier să fie luate cu consultarea tuturor factorilor implicați. Exemplu: recentul ordin ANAF privind garantarea produselor în regimul de suspensie — marfa putea fi depozitată 45 de zile în zona liberă portuară, fără plata de taxe; termenul a fost redus. În prezent, 85% din capacitatea Oil Terminal este ocupată pentru stocare de către clienții în căutare de piață. Este importantă autorizarea de antrepozite fiscale", se arată în minuta întâlnirii, postată pe site-ul ministerului.

Discuția a avut loc vineri, 11 martie, și a reprezentat cea de-a doua sesiune de lucru din etapa de analiză calitativă din procesul de elaborare a Strategiei Energetice a României.

Evenimentul, găzduit de Universitatea Politehnica București, a fost dedicat sectorului petrol și gaze naturale. La dezbatere au participat experți din domeniul energetic românesc, mediul guvernamental, mediul academic, companii și autorități de reglementare, ale căror idei, opinii și sfaturi sunt așteptate să aducă plus-valoare etapei în elaborarea noii Strategii Energetice a României.

Potrivit documentului citat, "Scandalul Diesel", declanșat în toamna anului trecut, ar fi putea duce la o scădere a pieței de motorină. Totodată, nu este exclus, în anii următori, să se producă o reașezare a proporțiilor motorinei în totalul produselor petroliere, mai ales comparativ cu benzina.

"Este probabilă o favorizare a trecerii către electromobilitate, însă România nu a făcut până în prezent pași importanți în acest sens; există un număr redus de vehicule 100% electrice înregistrate în România, la care se adaugă și modele hibride plug-in. Mai multe stații de încărcare destinate mașinilor electrice din București, și așa în număr foarte redus, nu pot fi folosite din diferite motive. Potrivit unui proiect de Ordonanță a Guvernului, lansat în dezbatere publică în cursul anului 2015, Ministerul Mediului propunea acordarea unor subvenții la cumpărarea unui autovehicul pur electric sau a unuia hibrid", mai arată minuta întâlnirii.

În ceea ce privește biocombustibilii, dezbaterea se axează în principal pe schimbările indirecte aduse de modificarea culturilor, acestea ocupând suprafețe mari de teren agricol. Pe lângă diminuarea culturilor agricole și emiterea unor cantități mari de dioxid de carbon, prețurile ridicate ale biocombustibililor reprezintă doar câteva argumente pentru care biocombustibilii ar trebui limitați.

"România trebuie să se alinieze directivelor UE și să accelereze procesul de înlocuire a autoturismelor diesel sau pe benzină cu cele electrice. Argumentul principal în favoarea autovehiculelor nepoluante este protejarea mediului prin reducerea semnificativă a consumului de combustibili fosili. Potrivit reglementărilor Directivei 2014/94/UE, pe care Statele membre trebuie să o transpună în legislația națională, fiecare stat membru trebuie să adopte un cadru național atât pentru dezvoltarea pieței de combustibili alternativi în sectorul transporturilor, cât și pentru dezvoltarea unei infrastructuri minime, cum ar fi punctele de încărcare pentru vehiculele electrice (stații de încărcare) și punctele de alimentare cu gaze naturale (GNC și GNL). România nu a implementat încă această Directivă", au adăugat participanții la întâlnire.

Ministerul Energiei intenționează să amendeze actul normativ privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere și a supus dezbaterii publice atât definițiile care stau la baza formulării amendamentelor, cât și principiile care să ghideze constituirea noii forme a textului de lege, contând și pe contribuția operatorilor.

În perioada 9 martie — 15 aprilie, Ministerul Energiei derulează analiza calitativă a sectorului energetic, în scopul elaborării Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Vor fi implicați circa 200 de experți de top din energetica românească, din mediul guvernamental, din Parlament, din mediul academic, din companii, din autoritățile de reglementare și din alte ministere, a anunțat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în urmă cu două săptămâni.

Potrivit acestuia, vor rezulta rapoarte sectoriale, din care va fi întocmit un raport integrat, ce va fi lansat în dezbatere publică în jurul datei de 25 aprilie.

"Acest document va prezenta de fapt care este viziunea noastră asupra dezvoltării sectorului energetic, care sunt punctele vulnerabile și care sunt soluțiile, cum ne vom îndeplini obiectivele", a precizat Dudău.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va trece la modelarea cantitativă a datelor, cu ajutorul unui consultant internațional, pe diferite scenarii, pornind de la unul de bază și până la asumarea unor ținte ambițioase.

Întreaga strategie energetică va fi finalizată în toamna acestui an.

Sursa: Agerpress