Ministrul Agriculturii: Salamul de Sibiu nu poate fi produs decat de membrii Asociatiei, restul trebuie sa-si retraga produsele

Salamul de Sibiu nu poate fi fabricat decat de producatorii din Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu, restul trebuie sa-si retraga produsele, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, cu ocazia unui eveniment dedicat produselor care au obtinut protectie la nivelul Uniunii Europene.

"Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respectă caietul de sarcini trebuie să îl retragă, trebuie să discute cu Asociația în cauză și să obțină caietul de sarcini și astfel are dreptul de a produce", a precizat Achim Irimescu.

Ministrul a precizat în cadrul conferinței că sunt și alți producători care ar dori să poată să realizeze Salamul de Sibiu, dar că sunt reguli clare pe care trebuie să le respecte și că nu Ministerul Agriculturii se ocupă de acest aspect. Carmen Gavrilescu, reprezentanta Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu, a declarat pentru AGERPRES că toți cei care doresc să realizeze acest produs trebuie să aibă o fabrică, să realizeze produsul conform caietului de sarcini și să fie în arealul geografic.

Acesta a mai spus că, în prezent, are o solicitare de la compania Cristim și că dacă îndeplinește criteriile atunci va fi primită.

Salamul de Sibiu a dobândit, din 10 martie 2016, oficial, denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunțului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunși la maturitate și din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale și/sau colagenice și supus afumării cu lemn de esență tare, maturării și uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roșu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) — Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conțin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.

România are o tradiție de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentație foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaș) și cel al Văii Prahovei.

România a reușit să înregistreze la nivel european, ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, Salamul de Sibiu și Telemeaua de Ibănești în 2016.

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).

Sursa: Agerpress