INTERVIU Cristian Secosan (Romelectro): Mixul energetic ar trebui realizat prin mecanisme de piata, nu administrative

Sectorul energetic romanesc are nevoie de o noua strategie, adaptata realitatilor de astazi, iar un mix energetic este preferabil, insa unul realizat prin mecanisme de piata, nu administrative, a declarat Cristian Secosan, specialist in energie, intr-un interviu acordat AGERPRES.

El a arătat că indecizia autorităților a făcut ca, de ani buni, în sectorul de stat să nu se mai întâmple aproape nimic. De asemenea, Secoșan este de părere că ar fi oportună apariția unor companii românești puternice, care să se implice nu numai pe piața internă, ci și regională și chiar extra-comunitară, dar că, pentru aceasta, trebuie întărită și dezvoltată Eximbank, iar vizitele oficiale ale șefilor de stat și de Guvern să cuprindă și o componentă economică.

Secoșan a mai vorbit în interviu despre avantajele contractelor pe termen lung, dar și despre legislația privind guvernanța corporatistă în companiile de stat.

Cristian Secoșan a lucrat pentru ABB România, Alstom, E.ON, Siemens România, OMV Petrom, iar, în prezent, este directorul general al grupului Romelectro.

AGERPRES: Cum a influențat contextul național și internațional afacerile companiilor din sectorul energetic? Cristian Secoșan: Scăderea dramatică a prețului țițeiului a determinat diminuarea masivă a investițiilor în domeniul hidrocarburilor, atât pe plan internațional, cât și național. OMV Petrom a anunțat reducerea investițiilor în 2016 cu 25% — 35% față de anul 2014, după o reducere similară în 2015, iar Romgaz și-a decalat programe de dezvoltare a unor zăcăminte. În consecință, și companiile care lucrează pentru OMV Petrom, Romgaz și alte firme din sector, evident, vor avea, la rândul lor, de suferit, odată cu diminuarea investițiilor acestor mari companii. Astfel, condițiile internaționale influențează masiv sectorul energetic național.

În ceea ce privește energia electrică, lucrurile sunt și mai complicate. De ani de zile vorbim despre aceleași investiții, care nu se mai concretizează: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu pompaj de la Tarnița și noul grup de la Rovinari.

Indecizia autorităților a făcut ca, de ani buni, în sectorul de stat să nu se mai întâmple aproape nimic. Hidroelectrica a demarat un amplu proces de retehnologizare a centralelor, care a început cu Stejaru și, conform declarațiilor administratorilor companiei, va continua în forță. Transelectrica are câteva investiții puternice, dar, de închiderea inelului de 400 kV de transport al energiei sau, mai recent, de interconectarea sistemelor electroenergetice din România și Republica Moldova vorbim de ani buni și nu se întâmplă mai nimic. Pe de altă parte, companiile de distribuție nu au investiții semnificative, cel puțin deocamdată, în ceea ce privește liniile și stațiile.

Practic, cele mai mari investiții din ultimii ani au fost făcute de companiile private: centrala OMV de la Brazi, care a fost inaugurată în anul 2012, și proiectele pe regenerabile. Dar, după un adevărat "boom", desele modificări ale legislației au făcut ca, în ultimii doi ani, investițiile în regenerabile să scadă de cinci ori față de anii 2012 — 2013.

De aceea susțin că indecizia la nivel instituțional conduce la probleme pentru companiile din sectorul energetic. Poate singura excepție în privința investițiilor la companiile în care statul este acționar majoritar o reprezintă conformarea termocentralelor la condiționalitățile de mediu, investiții extrem de importante care, după COP 21, cel mai probabil, se vor majora. De aceea spun că sectorul energetic este influențat de politica energetică internă, dar și de cea comunitară, precum și de ceea ce se întâmplă pe plan internațional.

AGERPRES: Ce ar putea autoritățile să facă pentru sectorul energetic? Cristian Secoșan: Orice decizie luată de autorități în orice domeniu are impact asupra acestuia. Cu atât mai mult în sectorul energetic, unul strategic pentru România. Cred că, în primul rând, ne trebuie o strategie energetică. Nu de dragul strategiei, adică al încă unui document, ci pentru ca toată lumea să știe unde ne aflăm și încotro ne îndreptăm, care sunt perspectivele. Mai ales că se pune problema Uniunii Energetice Europene, dar și a unor noi condiționalități de mediu, care stabilesc că, până în anul 2030, trebuie să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% față de anul 1990. Odată ce avem o strategie, sunt convins că și legislația — primară și secundară — va fi mult mai coerentă.

AGERPRES: Este nevoie de o restructurare a sectorului de producere a energiei controlat de stat? Cristian Secoșan: La nevoie, s-ar putea face și o restructurare a sectorului și cred că vă referiți în special la restructurarea sectorului de producere a energiei, a companiilor deținute de stat. Acum constatăm că se bat pe piață producători, de stat sau privați, ce utilizează o singură resursă primară (apă, gaze, cărbune, nuclear, eolian, fotovoltaic), iar lucrurile nu sunt tocmai bune. Din punctul meu de vedere, producătorii ar trebui să realizeze un mix energetic, astfel încât toată lumea să câștige: și producătorii, și consumatorii. Dar acest mix trebuie realizat prin mecanisme de piață, nu neapărat administrative, pentru ca acest mix energetic să poată fi susținut.

O altă problemă, din punctul meu de vedere, o reprezintă interdicția de a face contracte bilaterale directe. Astăzi, toți producătorii sunt obligați să-și vândă toată energia pe bursă. Dar, această interdicție cred că determină și lipsa de investiții din sector; cred că se ratează și oportunități de afaceri din această cauză. În principiu, pentru o investiție este necesară finanțare, care poate fi asigurată de bănci. Dar, instituțiile financiare cer garanții. Iar cele mai potrivite garanții pentru investiții în acest domeniu sunt contractele de vânzare a energiei pe termen lung. În prezent, astfel de contracte sunt interzise de lege.

AGERPRES: Care este opinia dvs în privința legislației referitoare la energiile regenerabile? Cristian Secoșan: Problema energiei verzi nu a fost gândită până la capăt niciodată. Inițial, s-a acordat un sprijin poate prea mare, pentru ca apoi, prin modificări legislative dese și rapide, s-a ajuns ca acest sector să fie pus pe butuci. Nu cred că tăierea și amânarea acordării unor certificate verzi a fost cea mai bună soluție. Poate că ar fi fost preferabil să se verifice rata internă de rentabilitate a proiectelor în funcțiune și abia apoi să se ia o decizie. Cred că și în acest caz este necesar un studiu extrem de serios, care să indice soluțiile, astfel încât să nu fie știrbită competitivitatea produselor și serviciilor românești, dar nici să nu omoare producătorii de energie verde.

AGERPRES: Ce credeți despre aplicarea legislației privind guvernanța corporatistă? Cristian Secoșan: Este bine că există o astfel de abordare în ceea ce privește administrarea companiilor în care statul este acționar majoritar. Din punctul meu de vedere este necesară mai multă claritate, mai multă transparență, un mandat clar pentru cei care reprezintă statul în aceste companii și, mai ales, fără ingerințe politice. Statul trebuie să se comporte ca un acționar, ceea ce, de altminteri, chiar este. Înțeleg că, de fapt, autoritățile iau măsuri exact în acest sens.

AGERPRES: Cum ar putea companiile românești să dezvolte afaceri și în afara țării? Cristian Secoșan: Sunt companii în care statul este acționar majoritar sau cel mai mare și care dețin sume importante, în urma unui bun management sau în urma listărilor (Romgaz, Hidroelectrica, Electrica — n.r.). Acestea ar putea participa la privatizări în regiune sau ar putea prelua acțiuni ale altor companii, fie din țară, fie din străinătate.

Pe de altă parte, ar trebui să fie companii românești puternice, contractori generali. Acești contractori generali trag după ei și alte firme românești ce furnizează bunuri și servicii. Dar, pentru aceasta, Eximbank ar trebui să fie vârful de lance pentru astfel de contracte externe, așa cum există în alte țări. De aceea, cred că banca trebuie întărită și dezvoltată, pentru ca și companiile românești să participe la proiecte în afara țării.

În fine, și guvernanții noștri ar trebui să ia modelul țărilor occidentale. În vizitele externe, șefii de stat și de Guvern ar fi bine să fie însoțiți și de o puternică comunitate de afaceri. În astfel de vizite se deschid oportunități de afaceri.

Sursa: Agerpress