Gartner (BCE): Populatia din Romania, Ungaria si Croatia este, in majoritate, in favoarea adoptarii euro

Romanii, alaturi de unguri si croati, continua sa fie, in majoritate, in favoarea adoptarii monedei unice europene, in timp ce suedezii si cehii privesc cu scepticism aceasta perspectiva, a declarat marti Christine Gartner, economist principal in cadrul Bancii Centrale Europene, cu ocazia prezentarii concluziilor Raportului de Convergenta 2016.

"Populația din România, Ungaria și Croația este, în majoritate, în favoarea adoptării euro, în timp ce în Bulgaria doar jumătate dintre cetățeni sunt pentru trecerea la euro, dar există și scepticism în special în Cehia și Suedia", a explicat Christine Gartner.

În ceea ce privește momentul în care țările analizate în Raport, respectiv România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croația, Cehia și Suedia, reprezentanta BCE a menționat că doar țara noastră a avut o dată țintă, însă nici aceasta nu mai este de actualitate.

"Cât privește un plan concret de adoptare a euro, avem programe de convergență în fiecare țară, însă doar România a anunțat o dată fixă, respectiv jumătatea anului 2019, dar se pare că planurile sale s-au schimbat. Guvernul a precizat că își menține angajamentul în privința trecerii la moneda unică europeană, dar o nouă dată exactă va fi anunțată atunci când Româna va fi pregătită pentru intrarea în zona euro", a mai spus Christine Gartner.

În privința criteriilor nominale de convergență, reprezentanta BCE a anunțat că niciuna dintre cele șapte țări analizate nu le îndeplinește pe toate.

La inflație, referința europeană a fost stabilită la plus 0,7%, astfel încât, cu excepția Suediei, toate statele analizate, inclusiv România, se plasează sub acest nivel.

Pentru țara noastră, economistul BCE a menționat că, deși în prezent inflația este la un nivel redus, pentru viitor există riscul apariției unor presiuni inflaționiste de care autoritățile trebuie să țină cont.

Un alt criteriu îndeplinit de toate statele analizate este cel legat de dobânzi, unde referința a fost stabilită la 4% și toate țările s-au plasat sub acest nivel, cele mai scăzute dobânzi fiind în Cehia și Suedia.

În schimb, niciuna dintre țări nu îndeplinește criteriul referitor la cursul de schimb, pentru că nu au intrat în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) premergător adoptării euro. În plus, raportul menționează faptul că în Suedia, Ungaria, Polonia și România, cursul de schimb a înregistrat un grad relativ ridicat de volatilitate în perioada de referință de doi ani.

În privința poziției fiscale, România îndeplinește atât criteriul cu privire la deficitul bugetar (sub 3% din PIB) cât și pe cel privind datoria publică (sub 60% din PIB).

Însă, "pentru anul 2016, Comisia Europeană preconizează creșterea ponderii datoriei publice în Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Polonia și România, precum și o dinamică de sens opus în Ungaria și Suedia. Proiecțiile Comisiei Europene indică, de asemenea, faptul că ponderea datoriei publice se va menține, în anul 2016, la valori inferioare celei de referință de 60% din PIB în toate țările, cu excepția Croației și a Ungariei", se menționează în raport.

La categoria deficit bugetar, Croația face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, și trebuie să reducă deficitul la valori inferioare celei de referință în anul 2016.

Pentru România, deși stă bine în prezent, în raport se menționează că "sunt proiectate deviații" de la obiectivele privind stabilitatea fiscală.

"Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2016 relevă faptul că România și-a îndeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu începând cu anul 2013, dar riscă să devieze semnificativ de la acesta atât în anul 2016, cât și în 2017. Totodată, se estimează că implementarea măsurilor de relaxare fiscală anunțate va conduce, în anul 2017, la depășirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar și la plasarea datoriei publice pe o tendință ascendentă", se mai arată în raport.

În consecință, Comisia consideră că se impun în continuare reforme în aceste domenii și o politică fiscală prudentă, care să determine îndeplinirea rapidă a obiectivului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.

Sursa: Agerpress