INTERVIU Petrescu (Posta Romana): Daca nu aveam ghiulele de picior, indicatorii economici aratau mult mai bine

Posta Romana va contracta in cel mult doua luni un credit de 46,1 milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru realizarea unor investitii in platformele IT&C, care au o vechime de peste 10 ani, dar si intr-un centru de sortare automatizat la Otopeni, a declarat directorul general al Companiei Nationale Posta Romana, Alexandru Petrescu, intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa AGERPRES.

Petrescu a afirmat că Poșta Română are în pregătire lansarea uni emisiuni de obligațiuni de stat, cel mai probabil până la finele acestui an, considerând că listarea unui pachet minoritar pe Bursa de la București nu va putea avea loc în următoarele 24 de luni, deoarece este nevoie de o perioadă de pregătire și evaluare.

Șeful Poștei Române a mai vorbit și despre situația financiară a companiei, subliniind că, "dacă nu aveam ghiulele de picior, indicatorii economici arătau mult mai bine", dar și despre amenzile primite din partea Consiliul Concurenței care au afectat rezultate anului 2015, despre deschiderea unei proceduri în instanță față de ANCOM pentru a putea primi compensațiile în cazul prestării activităților din sfera serviciului universal, precum și despre noile servicii financiar-bancare.

AGERPRES: Care mai este "sănătatea" Companiei Naționale Poșta Română și cum rezistă o companie de stat în condițiile actuale de piață?

Alexandru Petrescu: Poșta Română rămâne compania cu cea mai mare cifră de afaceri din acest sector de activitate, dar și cel mai mare angajator din România, cu peste 25.000 de lucrători poștali. Într-adevăr este foarte greu să ții pasul cu alte companii care au o mobilitate mult mai bună în piață. Noi suferim un pic de gigantism, fiind o companie extrem de mare, suntem îngrădiți și restricționați de tot ceea ce înseamnă acționariat de stat și evident gestionăm un trecut foarte puțin glorios. Asta este durerea noastră.

Gestionăm o companie de stat care se află într-o arenă competițională reală deoarece pe zona de curierat și de poștă sunt firme din străinătate care vin și investesc în astfel de companii. Este o piață foarte activă, poate una dintre cele mai active paliere de business din România.

Dacă în 2014 am reușit să oprim traseul de pierderi, marcând primul an cu profit, totuși aș spune că în continuare trecutul este călcâiul lui Ahile pentru că avem amenzi de plătit, hotărâri în instanță.

AGERPRES: Ce investiții v-ați propus pentru 2016 și care sunt sursele de finanțare?

Alexandru Petrescu: Cred că totuși cel mai mare câștig al ultimilor ani a fost îmbunătățirea indicatorilor economici, care ne-a pus pe radarul marilor instituții financiare de tip Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială. Dacă în 2012 și 2013, Poșta Română nu era nici pe departe un candidat care aspira la finanțare, în 2014, 2015 și în 2016 discuțiile cu instituțiile financiare internaționale au căpătat o altă consistență. Mai mult, aș spune că suntem la o lună și jumătate, cel mult două luni, de a semna un contract de finanțare cu BERD pentru 46,1 milioane de euro, aceasta este suma certă. Inițial, am discutat pentru o sumă mai mare, dar ne-am concentrat pe acele proiecte care sunt necesare imediat pentru Poștă în vederea asigurării diversificării portofoliului.

AGERPRES: În ce stadiu se află negocierile cu BERD și care sunt condițiile de creditare?

Alexandru Petrescu: Suntem în ultimul stadiu de evaluare financiară și juridică, de due dilligence, am avut deja câteva episoade de evaluare pe care le-am trecut. Condițiile de creditare urmează a fi definitivate în momentul în care se termină due dilligence, dar sunt net superioare în comparație cu orice altă bancă comercială, pentru că acesta este și rolul ei, după cum îi spune și numele, bancă de reconstrucție și dezvoltare. Adică, exact de ceea ce are nevoie și Poșta Română. Acest credit poate fi o schimbare de destin pentru companie, fiindcă suferim de o lipsă acută de investiții. Nu s-a investit de peste 10 ani în platformele IT&C și astăzi administrațiile poștale europene sunt companii de tehnologie, mai mult decât altceva. Nu este îndeajuns să ai oameni pe străzile orașelor, trebuie să ai tehnologie, deoarece contractele nu presupun doar distribuția fizică a scrisorilor. În ciuda unei ameliorări pe partea indicatorilor economici nu putem securiza intern nevoia de investiții financiare. Singura șansă este să atragem investiții de la un partener, iar pentru a trezi apetitul investitorilor trebuie să arătăm că avem ascendent în ceea ce privește indicatorii, că lucrurile se întâmplă și există.

Compania aceasta este plină de strategii, s-au plătit milioane de euro în toate direcțiile și fiecare strategie spune cam ce ar trebui să se facă într-o astfel de companie. Dacă iei toate strategiile, din 2007 încoace, toate spun ce trebuie explorat în companie, deși s-a suferit la nivel de materializare. Chiar am subliniat că mandatul meu stă sub semnul materializării. Am o serie de elemente pilon din strategie, cum ar fi zona de servicii financiare, zona de asigurare, zona de securizare a unei linii de finanțare din partea unei IFI (instituție financiară internațională n.r.), iar acum s-a întâmplat să fie BERD. Consider că este important să îndeplinesc toate aceste proiecte.

AGERPRES: Concret, pe ce proiecte vor merge banii de la BERD?

Alexandru Petrescu: În principiu, banii vor merge direct pe niște proiecte pre-aprobate. Am avut la finele lunii februarie un comitet de risc cu BERD pe care l-am trecut. Banii se vor duce către zona de IT&C, pe tot ceea ce este necesar în zona tehnologiei poștale: calculatoare, servere VPN, programe în toate oficiile poștale. Trebuie să avem platformă ca să putem construi aplicații. De asemenea, vom investi într-un centru de sortare automatizat la Otopeni. Acesta era cuprins într-adevăr în toate strategiile, era foarte frumos descris între paginile 7-19, dar efectiv el nu există. Acum intenționăm să îl facem să existe. Vom avem și o consultanță pe zona aceasta, ca să vedem dacă este nevoie doar în București de un astfel de centru de sortare pentru a acoperi în mod eficient sau probabil și într-o altă zonă a României. Toate aceste investiții merg spre zone care aduc venituri imediate, atât pe zona de IT&C cât și cea de automatizare. Probabil suntem singura țara din Europa care nu are un centru automat de sortare și asta se reflectă în tot ceea ce înseamnă curierat transfrontalier.

AGERPRES: Sortarea corespondenței se face doar manual la Poșta Română?

Alexandru Petrescu: În multe zone încă se face manual, pentru că, pe de o parte, nu are sens să ai o linie automatizată de la A la Z într-o țară unde salariile îți permit să fii eficient din punct de vedere financiar și operațional. Există elemente ale lanțului tehnologic ce stă în spatele unui serviciu poștal care, în mod clar, trebuie să fie automatizate, dar nicio automatizare de tipul țărilor scandinave, de la A la Z, nu este optimă. Trebuie găsit acel echilibru, să poți investi eficient și să obții cele mai bune rezultate.

AGERPRES: În ce alte zone vor mai fi orientate fondurile obținute din creditul BERD?

Alexandru Petrescu: Vrem să investim în 700-800 de mașini pentru divizia de PrioriPost, de curierat, pentru că această piață este singura care încă mai crește cu doi digiți în România, minimum 10% an de an. Ea merge pe măsură ce există investiții. Nișa de piața a PrioriPost este una care reflectă nivelul investițiilor, adică una foarte mică, undeva 5-6% și nu este o zonă unde poți crește doar așa. Fără bani nu poți crește. Tot ceea ce a fost de reorganizat, s-a reorganizat, de aici încolo poți crește doar dacă investești, în mașini, în infrastructură de plată mobilă.

Dar, repet, din păcate noi trebuie să îmbinăm armonios activitatea comercială cu acest rol social pe care compania îl are: să fie prezentă peste tot, să ofere un acces facil la servicii poștale de curierat tuturor cetățenilor României. Eu cred că trebuie să fii compensat pentru prezență, dincolo de niște rațiuni comerciale în teritoriu. Sunt oficii poștale în țară care nu se justifică comercial, nu au sens, dar trebuie să le ținem cu oamenii aferenți pentru că îndeplinim și un rol social. Pentru această activitate ce nu este sustenabilă din punct de vedere economic, este normal, conform reglementărilor, să primim o sumă de bani care să ne acopere această cheltuială. Este o politică de reglementare a Guvernului și a Comisiei Europene.

AGERPRES: În momentul de față nu primiți nicio compensație din partea statului pentru aceste servicii?

Alexandru Petrescu: Nu primim și de aceea trebuie să vorbim cu reglementatorul — Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să-i explicăm cum trebuie să fie, adică la fel ca și în alte state din UE. Noi am depus la minister (MCSI n.r.) o serie de amendamente la Legea Serviciilor Poștale, după ce le-am agreat și cu reglementatorul, care vor ameliora cadrul de reglementare actual, însă este un proces care depășește atribuțiile unui directorul general. Sperăm că odată adoptate și cadrul de reglementare va fi mai just pentru companie și vom continua acest trend de creștere. E clar că fără susținerea acționarilor nu putem menține acest trend de creștere.

Aceste amendamente sunt menite să clarifice și modalitatea de compensare, pentru că la momentul actual nici măcar nu este clar cum ar trebui compensat, prin ce mecanism, fiindcă sunt mai multe posibilități de compensare. O posibilitate este existența unui cont colector unde fiecare companie ce activează în această piață relevantă trebuie să contribuie și i să dea companiei care este însărcinată cu această obligație. În alte țări precum Portugalia sau Belgia există compensare directă de la bugetul de stat. În alte țări, zonele scandinave de exemplu, se pune un mic adaos pe prețul fiecărui produs. Sunt mai multe modele de compensare, dar la noi nici măcar nu este definită modalitatea de compensare și suntem în al treilea an de piață liberalizată. Acestea sunt lucruri care trebuiau să se clarifice în 2010 și 2011 și în momentul în care intrai în piața liberalizată trebuia să știi și să ai o perspectivă, pentru că de fapt acestea sunt venituri certe. Iată am ajuns în instanță, care este manifestarea extremă a neînțelegerii.

Din anul 2013 suntem pe o piață total liberalizată, iar cadrul de reglementare nu pot spune că este chiar în linia "best practice" la nivel european. Aici este o discuție întreagă între Poșta Română și ANCOM în care noi le aducem argumente și cazuistică din zona administrațiilor poștale europene: ce înseamnă serviciul universal obligatoriu, cum trebuie actualizat astfel încât Poșta să fie cel puțin în poziția de a avea cel puțin o șansă egală cu celelalte companii din sector.

Argumentația noastră este solidă, este bazată pe ceea ce se întâmplă în administrațiile poștale din țările central și vest europene și reprezintă "best practice" pe toate zonele de administrații și sectoare poștale. Considerăm că ar trebui preluate și în piața românească.

AGERPRES: Ce soluții vedeți pentru obținerea acestor compensații și la cât se ridică?

Alexandru Petrescu: Pe o analiză strictă, rece și comercială ar trebui să închidem acele oficii și să ne restrângem perimetrul, dar în prezent am dat în judecată reglementatorul pentru această compensare.

Pentru anul 2013, Poșta Română a formulat o cerere de compensare a costului net, pe care ANCOM a respins-o, în sumă de 21 milioane de lei. Pe rolul Curții de Apel București s-a format o acțiune prin care Poștei să i se recunoască această compensare, iar următorul termen de judecată este fixat pentru data de 9 septembrie 2016. Pentru 2014, suma solicitată ANCOM este de 26 de milioane de lei. Comisia Europeană a decis în data de 3 iunie ca operatorul belgian de servicii poștale bpost să fie compensat cu suma de 1,3 miliarde de euro, pentru servicii prestate ca furnizor de serviciu universal. Decizia vizează perioada 2016 — 2020 și se referă la aceleași servicii prestate și de Poșta Română în cadrul obligației de a fi furnizor de serviciu universal. Decizii similare au fost luate în 2015 și în anii trecuți pentru majoritatea operatorilor europeni, printre care: Polish Post, La Poste, Poste Italiane, UK Post Office Ltd, Hellenic Post.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim despre eșecul privatizării companiei precum și despre posibilitatea inițierii unui nou proces de privatizare, o eventuală listare pe bursa de la București.

Alexandru Petrescu: Practic, nu pot spune că a fost un eșec privatizarea companiei Poșta Română. Un eșec ar fi fost înstrăinarea unui pachet de acțiuni sub un preț rezonabil sau corect din perspectiva vânzătorului. Acesta era un eșec fără discuție, pentru că era și unul ireversibil. Operatorul poștal belgian bpost a oferit mai puțin și noi am avut luxul, ca să spun așa, de a spune nu, pentru că pe parcursul procesului de privatizare, care a ținut doi ani și jumătate, compania a cunoscut totuși o ameliorare și o îmbunătățire din perspectiva economică. Am putut spune că nu mai e anul 2012, când era o tranzacție de avarie, totuși acum era o tranzacție de oportunitate. În aceste condiții, am hotărât să spunem NU ofertei bpost, ne-am regrupat și am hotărât să mergem pe posibilitatea atragerii unei finanțări din partea unui IFI (instituție financiară internațională) ceea ce se și materializează.

Privatizarea companiei rămâne o perspectivă, doar că acum avem o plajă mai largă de posibilități și ne gândim la o listare pe Bursa de la București. Sunt discuții între acționari și cred și eu, alături de ei, că o listare ar fi cea mai bună soluție. Nu consider că mai este necesar să mergem pe un pachet majoritar de acțiuni, putem merge și pe unul minoritar, pentru că avem un istoric comercial care dovedește că ceea ce facem este corect.

AGERPRES: Ce pachet minoritar credeți că ar putea fi scos pe bursă?

Alexandru Petrescu: Îmi este greu să spun. Ar fi prea speculativ. Răspunsul nu poate fi dat decât în urma unei evaluări și în principal cei care conduc diligențele pe acest proces, cu sprijinul nostru desigur, sunt cei doi acționari: Fondul Proprietatea și statul român prin MCSI. Rămâne ca ei să hotărască.

AGERPRES: Puteți să ne spuneți cât de avansate sunt discuțiile între cei doi proprietari despre o astfel de listare? S-ar putea întâmpla anul acesta?

Alexandru Petrescu: Listarea nu se poate întâmpla mai devreme de 24 de luni. Dacă vrei să te asiguri că vei avea o listare de succes, trebuie să aloci timp și resurse în perioada de pre-listare, de pregătire. Redresarea companiei în sine este o perioadă de pre-listare. Trebuie să faci o evaluare, un lobby la nivelul investitorilor, așteptăm și elaborarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze listarea. În momentul în care va fi emisă de către Guvern vom ști sigur că drumul este ireversibil și listarea se va întâmpla. Abia atunci vom ști în cât timp și în ce condiții. Acum se evaluează cea mai bună opțiune.

AGERPRES: Sunt semnale din partea unor investitori că și-ar dori să achiziționeze acțiuni la Poșta Română?

Alexandru Petrescu: Sunt investitori care au fost interesați de procedura de privatizare, unii s-au mai întors și au mai pus întrebări. Acum discuțiile merg în zona în care le explicăm că pregătim o listare și îi ținem aproape ca să le putem oferi mai multe detalii. În general, dacă ne uitam la administrațiile poștale listate și sunt multe în zona vestului Europei, sunt investitori instituționali de natura fondurilor de pensii, care nu oferă randamente fulminante, care vor randamente sigure, pe termen lung. Și noi oferim acest tip de business, cu un randament sigur și pe termen lung. În general business-ul poștal, cel de corespondență, nu neapărat de curierat, este unul care asigură un profit rezonabil, sigur și pe termen lung. Aici vrem să ne încadrăm și noi în acest palier de stabilitate.

De asemenea, avem în pregătire o emisiune de obligațiuni de stat. Avem un consultant, BRD a câștigat licitația, și lucrăm acum la o arhitectură. Rămâne ca ei să definească exact pe câți ani, ce sumă, momentul lansării, ce măsuri premergătoare lansării ar trebui să luăm ca să venim cu impact maxim pentru companie. Suntem într-o analiză a draftului final. E posibil ca această lansare a emisiunii de obligațiuni de stat să se întâmple anul acesta.

Dacă am fost în anii trecuți într-o perioadă în care nu puteam atrage niciun fel de împrumut și lansam licitații de finanțare la care nu venea nimeni, acum la fiecare linie de finanțare pe care o lansăm vin între trei și șase bănci. Tocmai am închis un credit de 100 de milioane lei, iar din perspectiva disciplinei de plată suntem AAA+, astfel încât putem fi un deal bun pentru orice bancă. Dacă am trecut dintr-o extremă în care nu puteam împrumuta nimic, acum nu mergem în extrema cealaltă în care ne împrumutăm de la toți care vor să ne dea bani. Așa că facem totul etapizat și foarte prudent.Trebuie să arătăm solid din punct de vedere comercial, din punct de vedere al reglementării și promitem un viitor profitabil. Din perspectiva mea personală mi-aș dori să avem spre sfârșitul anului și lansarea emisiunii de obligațiuni.

AGERPRES: Ați spus că 2014 a fost primul an pe profit după cinci ani de pierderi. Cum ați închis anul 2015?

Alexandru Petrescu: Am avut 2014 primul an profitabil din 2009. 2015 trebuia să îl închidem din nou pe profit net, dar din păcate înainte de auditare, pe 18 aprilie, a venit o scrisoare de la Consiliul Concurenței care ne-a spus că avem de plătit exact 33 de milioane de lei pentru activități anticoncurențiale din perioada 2010-2012, fapt pentru care a trebuit să provizionăm. Auditorii ne-au recomandat să introducem în provizioane această sumă și în loc să ieșim cu profit de 3,5 milioane lei profit, am ieșit cu aproape 30 de milioane lei pierdere. Noi am contestat această amendă în instanță, dar acest lucru nu înseamnă că ea se și anulează. Deocamdată trebuie să o plătim la stat. Din păcate, toate aceste probleme ale trecutului nu sunt puține, nu sunt ușoare, și toate sunt însoțite de riscuri foarte mari în ceea ce privește funcționalitatea companiei și nu le poți ignora. Însă, anul acesta, contăm pe un profit net de 4 milioane lei.

Noi eram în grafic cu ceea ce ne propusesem: 2014 primul an cu profit, la fel 2015 și 2016. În 2015 trebuia să avem 1,6 milioane lei și am ieșit peste, cu 6,8 milioane lei brut, dar după cum vă spuneam la început avem de gestionat un trecut mai puțin glorios, la care evident se adaugă toate procesele din instanță cu Blue Air, cu G4S cu tot felul de alte entități economice care sunt deja legendare, dar care totuși trebuie gestionate. Noi le provizionăm în continuare pentru că dacă nu aveam ghiulele acestea de picior pesemne indicatorii economici arătau mult mai bine, dar nu poți ignora trecutul.

AGERPRES: Care este în prezent structura veniturilor în Poșta Română?

Alexandru Petrescu: O componentă importantă este asigurată de zona distribuției de pensii care a reprezentat în 2015 circa 36%, o alta cea a trimiterilor confirmare de primire cu 16,3%, zona de corespondență, poșta de scrisori cu 12,4%, avem și zona serviciilor de curierat și cea de plata facturilor.

AGERPRES: În spațiul public au fost adevărate discuții în ultima perioadă despre majorarea tarifelor pe unele servicii și produsele poștale. Ce ne puteți spune în acest sens?

Alexandru Petrescu: Nu ar trebui nimeni să se impacienteze dacă vor vedea creșteri de tarife pe unele din serviciile și produsele poștale, fiindcă acestea nu au fost actualizate de peste 10 — 12 ani și în tot acest timp a existat o evoluție ce nu a fost reflectată în cadrul de tarifare. Evident că toți vrem o companie mai bună, mai eficientă, vrem salarii mai bune, un loc mai bun, dar acestea nu se pot întâmpla dacă nu actualizăm zona veniturilor și echilibrăm cu zona cheltuielilor. Au fost însă și reduceri substanțiale prin regândirea politicii de tarifare.

AGERPRES: Ce servicii vom putea vedea în perioada următoare la Poșta Română?

Alexandru Petrescu: Lansăm divizia de servicii financiare. Vom lansa un pilot în 36 de oficii poștale unde vom activa cu servicii financiare, la nivel de țară, nu doar în București. Vrem să experimentăm diferite geografii atât din punct de vedere al locației, dar și al profilului populației: mare rural, mic urban. Noi nu ne propunem să fim cea mai mare bancă din Constanța, Cluj și Brașov, noi vrem să fim cei mai mari din Titu, Zalău și Jimbolia, zona unde este o densitate semnificativă de populație nebancalizată sau puțin bancalizată și are și un rol social de incluziune financiară pentru că poți să oferi un acces facil la produse primare de natură financiar-bancară.

La nivel de oficiu va fi un colț bancar, "banking corner" cu oameni special pregătiți pe servicii financiar-bancare. Este pe modelul altor administrații poștale. Vom avea ghișee dedicate doar pentru servicii financiare în unele zone urbane, vom avea și o zonă unde se va putea avea o discuție și cu un consilier bancar. Noi nu dorim să targetăm și să oferim servicii bancare complexe. Ne dorim să fim o bancă populară, să acoperim zonele de nevoi financiare imediate, adică împrumuturi pe durată de până în 3 ani, împrumuturi IMM-uri, de distribuție de fonduri europene către micii fermieri. Vom merge pe profilul clientului care ne calcă pragul. Parteneriatul cu Patria Bank este pe 5 ani plus încă doi de prelungire și ne propunem să acoperim întreaga țară. Ceea ce este încurajator pentru noi este că avizul BNR — pe care l-am cerut încă din octombrie anul trecut și l-am primit abia acum în urma cu 4 săptămâni — a fost dat pe o operațiune de pionieriat, pentru că vom avea tranzacții financiare în alte locații decât în bănci, ceea ce nu era permis până acum în România.

De asemenea, în cadrul serviciului PrioriPost am lansat și produsul PostColect alături de e-mag, cel mai mare jucător de pe piață de e-commerce, iar coletul poate fi ridicat de la oficiul poștal. L-am lansat prima data în Târgoviște și Buzău, niște zone poate nu atât de ajuns de acoperite de ei și acum ne uitam pe zona București. Produsul este dedicat e-mag, dar este deschis tuturor jucătorilor din piața de e-commerce.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre Poșta Română Broker de Asigurare?

Alexandru Petrescu: Ca și linie generală voi vrem să de identificăm Poșta Româna Broker de Asigurări ca și un furnizor de asigurare pe zona polițelor obligatorii, pe tot ceea ce înseamnă RCA și asigurare de locuințe. Aici este zona noastră pe care vrem să ne consolidăm și să fim prima opțiune pentru orice client care dorește să își încheie o poliță. Ne extindem la nivel național, evident că rețeaua fiind foarte mare tot ce înseamnă suprapunerea serviciului de brokeraj pe rețeaua existentă solicită și necesită eforturi majore pe trainingul oamenilor și pe implementarea unor modele de monitorizare și evaluare constantă a tuturor lucrătorilor poștali angrenați și în zona de activitate a brokerului.

Ne uităm și explorăm și alte tipuri de produse de asigurare și chiar acum vom intra alături de un furnizor pe zona de asigurare de viață (life insurance), dar care sunt totuși asigurări ce necesită un mod de vânzare mai sofisticat. Vom vedea însă în ce măsură merge pe zonele urbane. Dar, repet, unde vrem noi să creăm un automatism de vânzare este pe zona polițelor obligatorii. Majoritatea polițelor, în afara celor obligatorii, sunt gândite special pentru Poșta Română în parteneriat cu diferiți asigurători. Și asigurarea de sănătate a fost una dimensionată la tipul nostru de client, adică să fie una cât se poate de accesibilă.

AGERPRES: Cum funcționează alte administrațiile poștale din Europa și cu ce servicii rezistă pe o piață extrem de concurențială?

Alexandru Petrescu: Poșta Italiană are 70% venituri din zona de servicii financiare, Poșta Britanică la fel. La nivel european există o reducere a volumului de corespondență, nu doar în România. Am pierdut în ultimii 5-6 ani 30-40% din volumul de corespondență. Automat veniturile provenite din această reducere de volum trebuie compensate cu altceva pentru că noi nu am scăzut la fel de vertiginos, iar numărul angajaților sau modul în care cheltuim banii la nivel de forță de muncă.

AGERPRES: Recent, sindicaliștii de la Poșta Română au protestat nemulțumiți de salarii și de condițiile de muncă. Cum vedeți soluționarea problemelor ridicate de angajați?

Alexandru Petrescu: Nimic nu poate fi ameliorat dacă noi ca și companie nu vom performa. Dacă vom performa, evident vor fi mai mulți bani în companie și evident că vor fi resurse de finanțare care să ducă la condiții mai bune de muncă și salarii mai bune. Am văzut o statistică prin care rămânem cel mai mare angajator din România și veți vedea că numărul de salariați este descrescător de la an la an. În 2015 a fost mai mic cu aproape 2% decât 2014, 2016 la fel.

Organigrama este într-o constantă evoluție în funcție de condițiile de piață și de noi zone de dezvoltare. Sunt zone unde ne putem apleca și optimiza numărul de angajați, dar sunt zone unde avem nevoie de oameni noi, deoarece ne dezvoltăm zona de IT&C și va trebui să identificăm oameni care au expertiza necesară cu ultimele evoluții tehnologice. Ne ducem spre zona de servicii financiare, deci trebuie să avem oameni care înțeleg foarte bine fenomenul, la fel și pe zona de asigurări, chiar dacă avem constrângeri bugetare, căutăm cei mai buni oameni.

În prezent, avem un program de optimizare care a fost acceptat de Consiliul de Administrație prin care evaluăm toți oamenii din administrație centrală ca să vedem unde putem îmbunătăți eficiența muncii lor, pentru că pot fi zone de activitate cu supradimensionare și zone subdimensionate. Ori le găsim un loc mai bun în zona în care avem nevoie de experiența lor, ori unii ne vor părăsi. Este strict o evaluare obiectivă, care va veni cu niște rezultate. Acesta este un proces continuu, constant există o monitorizare de dimensionare a ceea ce face și cu câți oameni facem.

În momentul de față, suntem la o dimensiune optimă de personal, dar pe măsura ce vom tehnologiza vor fi necesare optimizări în continuare. E un proces natural, dar focusul pentru moment este la nivel administrației centrale la nivel național. E datoria noastră să ținem compania la parametri optimi de funcționare.

AGERPRES: Administrațiile poștale europene au un număr la fel de mare de angajați?

Alexandru Petrescu: Toate administrațiile poștale au un număr mare de angajați, ele se caracterizează ca fiind angajatori de primă ligă și noi nu facem diferența, dar ceea ce au ei și în poștă nu s-a întâmplat a fost elementul de schimbare. Din păcate la noi, e bine că s-a întâmplat și mai târziu decât niciodată, totuși schimbarea ar fi trebuit să intervină undeva de acum 8 — 9 ani și prin schimbare mă refer la diversificarea portofoliului de servicii și produse. Chiar dacă business-ul nostru este pe zona de corespondență, trebuie să înțelegem că într-o piață concurențială așa cum este cea a administrațiilor poștale, trebuie și noi să ne schimbăm. Acum în vest o rețea de administrație poștală presupune o ofertă de servicii financiar bancare, activează și în zona telecom, iar zona de corespondență devine doar un palier de activitate dintr-o plajă mai largă de servicii și produse. Și în Poșta Română s-a înscris pe același trend diversificarea portofoliului este cheie și este centrala strategie de dezvoltare.

Sursa: Agerpress