Lazea: Uniunea Europeana a facut lucruri pe care le-a promis si nu sunt apreciate la justa lor valoare

Uniunea Europeana a realizat o serie de lucruri pe care le-a promis si nu sunt apreciate la justa lor valoare, precum pacea sau bunastarea, dar a facut si o serie de lucruri la care trebuie sa renunte, precum multiculturalismul si relativismul moral, a declarat Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei, la masa rotunda "Implicatiile economice ale Brexit-ului".

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a făcut lucruri pe care le-a promis și nu sunt apreciate la justa lor valoare, UE a promis și a livrat lucruri pe care nu trebuia niciodată să le livreze, iar a treia categorie o constituie lucruri care pe nu le-a promis și nici nu le-a livrat, pentru că nu poate să le ofere.

"Ce a promis și a livrat și făcut Uniunea Europeană bine? În primul rând, a asigurat pacea pe acest continent timp de 70 de ani, lucru pe care generațiile mai vârstnice știu să-l aprecieze, dar generația internetului habar nu are ce este pacea, ce este Uniunea Europeană, cu ce se mănâncă toată treabă asta", a afirmat Lazea.

El sugerează că generația care cunoaște aceste aspecte ar trebui să comunice generației mai tinere pe orice căi, inclusiv prin internet sau rețele de socializare, că o destrămare a UE pune în pericol pacea.

Al doilea lucru pe care l-a făcut Uniunea Europeană — și care este subapreciat — este libertatea de mișcare.

"Știm cu toții, cei care am trăit sub comunism, ce însemna Cortina de Fier. Astăzi, oricine poate să călătorească, să muncească, să studieze în oricare țară europeană. Lucrul acesta este de asemenea luat ca un dat, ca un ceva care este de la sine înțeles, or, el nu a fost câștigat cu ușurință și se poate pierde cu ușurință", a spus Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, UE a asigurat un nivel de creștere chiar și în țările care acum se plâng de criză, iar salariații din statele afectate trăiesc mai bine decât cei din lumea a treia.

"Faptul că în unele țări, ca și în România, discrepanța dintre bogați și săraci a crescut, aceasta nu este vina Uniunii Europene, să o spunem pe șleau. Este vina politicienilor locali. Deci, dacă suntem de acord că Uniunea Europeană a promis și chiar a livrat pace, libertate de mișcare și bunăstare atunci noi, cei care știm acest lucru, trebuie să îl facem cunoscut tuturor prin toate mijloacele", a explicat Lazea.

La punctul doi, ce a livrat UE și nu trebuia să livreze, economistul a menționat multiculturalismul, relativismul moral și soft power.

"Au fost nu numai lăsate, ci chiar stimulate diversitățile cultural — religioase și etnice. Orice musulman, est asiatic, indian și așa mai departe, care a venit, în acest concept de multiculturalism, a fost stimulat să își mențină stilul de trai, religia, obiceiurile și așa mai departe, invers decât se întâmplă în America, unde există acel melting pot, acel cazan în care se topesc culturile. Acest lucru, faptul că a fost încurajată această diversitate, în mod prostesc aș zice eu, i-a pierdut Europei inimile și voturile cetățenilor vechi ai Europei, cetățenilor băștinași ai Europei. Și acest lucru trebuie să se schimbe. Toată gargara asta hipsteristă, că noi suntem multiculturali și stimulăm diversitatea este ceea ce a dus la această stare de fapt", a spus Valentin Lazea.

Al doilea lucru pe care l-a făcut Europa și nu trebuia a fost să accepte și chiar să stimuleze relativismul moral, începând cu homosexualitatea, căsătoriile între persoanele de același sex, legalizarea drogurilor, ducând în acest fel la îndepărtarea masei votanților de conceptul de Uniunea Europeană.

Pe locul trei, Lazea a nominalizat conceptul de soft power, să nu se doteze cu armată proprie, mizând pe faptul că superioritatea morală și intelectuală îi vor da un statut de neatins.

"Europa va trebui să renunțe la multiculturalism, la relativismul moral, la soft power. Sigur că o va face cu greu, că toate mișcările de stânga vor striga că este o trădare, că e întoarcere la neofascism, la nu știu ce prostii au ei în capul lor, dar, dacă nu punem lucrurile acestea pe masă, cei care ținem la conceptul Europei vom vedea că le vor lua pe stindardul lor alte forțe de care nu vrem să știm", a subliniat acesta.

Economistul a adăugat că UE nu a promis și nici nu trebuia să promită, dar totuși cetățenii au așteptat, instaurarea "raiului pe pământ".

"Trei exemple în acest domeniu. Numărul unu: să fie iertări de datorii pentru state și pentru oameni. Aceasta așteaptă cetățenii Europei. Nu vorbesc de ridicolul juridic și moral al faptului că oameni sau state care au contractat datorii acum se simt eliberați de a le mai plăti, vorbesc de faptul că, din punct de vedere economic, sunt oameni care chiar așteaptă, și cu îndreptățire zic ei, să vină Europa și să le șteargă datoriile. Europa nu poate să suspende datoriile, după cum nu poate să suspende legile economiei", a explicat Lazea.

De asemenea, cetățenii așteaptă abolirea constrângerilor macroeconomice, precum deficitele bugetare sau datoriile publice.

"Aici, din păcate, vine punctul nodal al discuției. Există mulți economiști keynesiști sau neokeynesiști care s-au urcat în această barcă și au confuzat publicul și pe cetățeni spunând următoarea teză: orice stat este solvabil pe termen lung, așa încât el poate să se îndatoreze ca să iasă dintr-o criză și își va plăti datoriile când va fi vreme bună. Ceea ce este o imensă falsitate, o imensă inducere în eroare din două motive. În primul rând se presupune că un stat care s-a supraîndatorat în perioada de criză va trebui să strângă cureaua în perioadele bune, or, în democrații, lucrul acesta nu se întâmplă. Al doilea lucru, Keynes (economistul John Maynard Keynes — n. r.), când scria tratatul său în 1936, scria cu un singur scop: să salveze Anglia, care era puterea hegemon a vremii. Și, într-adevăr, pentru țara hegemon a vremii, creșterea datoriilor, oricât de mare și de mult, nu conta, pentru că restul lumii se aliniază la ea. Ce nu a scris Keynes acolo este că ceea ce este aplicabil hegemonului — Anglia pe vremea aceea, SUA acum — nu este aplicabil tuturor celorlalți. Deci, să îți crești datoria până la infinit, da, poate să o facă SUA astăzi, atât", a afirmat Lazea.

Al treilea lucru așteptat de cetățenii UE este bunăstarea pentru fiecare individ, respectiv ca fiecare șomer să își găsească de muncă, fiecare pensionar să aibă o pensie foarte bună sau fiecare sindicalist să beneficieze de drepturi sociale, dar în economia de piață avem învingători și perdanți.

"Dacă înțelegem toate aceste lucruri și dacă înțelegem că avem un public răsfățat în Europa de Vest mai mult decât în România, un public anesteziat de internet, un public fără memorie istorică și fără educație economică, atunci trebuie noi toți, fiecare, să adresăm aceste probleme....dacă ne sunt dragi pacea și libertatea de circulație și bunăstarea noastră", a spus Lazea.

Sursa: Agerpress