Irimescu: Legea de comercializare a produselor locale a vizat cu prioritate sectorul legumelor si fructelor, unde Romania se confrunta cu importuri masive

Legea prin care marile magazine vor fi obligate sa comercializeze produse provenite din plan local in proportie de 51% vizeaza cu prioritate sectorul fructelor si legumelor, unde Romania se confrunta cu importuri masive, a declarat, luni seara, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, intr-o intervetie telefonica la Realitatea TV.

"Legea a vizat cu prioritate sectorul legumelor și fructelor, unde România se confruntă cu importuri masive, iar ulterior s-a extins și la alte produse. Cel puțin în perioada în care România este capabilă să producă fără să utilizeze serele și solariile, respectiv în sezonul răcoros, este clar că poate să asigure aprovizionarea țării cu produsele care se fac în România. În acest context au fost multe produse românești care au rămas la producător și au venit produse din import. Pentru o astfel de situație reglementarea era foarte necesară. Va fi în mod sigur un sprijin real pentru sectorul fructelor și legumelor", a afirmat Irimescu.

Șeful MADR a precizat că, în ceea ce privește procentul de 51% produse provenite din plan local pe care marile magazine vor fi obligate să le comercializeze, acesta se va aplica după adoptarea unei Hotărâri de Guvern pe care Ministerul Agriculturii o va promova ulterior.

Ministrul a adăugat că la nivel european s-a hotărât ca un grup de lucru să analizeze restabilirea echilibrului pe lanțul alimentar, iar la ultimul Consiliu al miniștrilor Agriculturii din 28 iulie mai mulți miniștri au avertizat asupra riscului de pe piață pe care îl suporta mai ales producătorii.

Prezent la o emisiune la Realitatea TV, Sorin Minea, președintele Romalimenta, a subliniat că "dintr-o lege generoasă a ieșit o lege greu de aplicat, cu definiții greșite"..

"Prima sintagmă greșită a fost folosirea termenului de lanț scurt. În definiția europeană înseamnă producător — consumator — piețe, iar lanțul scurt se poate aplica perfect la Legume și Fructe, pentru că producătorul duce produsele direct la magazine. În schimb, la restul produselor nu putem vorbi de lanț scurt, nu există. A doua greșeală a fost definirea produselor proaspete, iar laptele nu poate fi definit așa pentru că este pasteurizat. În schimb, apa minerală sau sucurile sunt considerate produse proaspete. Pe urmă s-a vorbit de zonare, pe lanțul scurt, din regional și zonal. Nu s-a putut băga național pentru că interzice legislația concurenței, dar acest lucru înseamnă că lanțul scurt se aplică inclusiv în Ungaria, Bulgaria, Ucraina și în toate țările de lângă noi. De aceea am spus că legea nu are nici cea mai vagă legătură cu produsul românesc. Normele de aplicare metodologice pot schimba însă sensul legii. De asemenea, beleaua cea mare este interzicerea tuturor taxelor și serviciilor, dar eu poate doresc o parte din aceste servicii: transportul, marketingul, care se fac pe bani", a spus Minea.

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține într-un comunicat remis AGERPRES că legea privind comercializarea produselor alimentare, promulgată luni de președintele Klaus Iohannis restrânge libertatea consumatorilor de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive.

AMRCR consideră că această lege este îndreptată împotriva marilor rețele comerciale și, în pofida celor exprimate public, nu garantează sprijin pentru producătorii locali sau produsele românești. 'În schimb restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive', spun reprezentanții AMRCR.

Conform acestora, de acum înainte, obiectivul principal al oricărui comerciant nu va mai fi satisfacerea clientului ci respectarea termenilor extrem de restrictivi impuși de lege în ceea ce privește plata sau serviciile comerciale 'pentru că altfel sancțiunea pentru nerespectarea acestora poate merge până la închiderea magazinelor'.

Marii retaileri sunt obligați, conform comunicatului AMRCR, să-și reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfășurării acestora, să renunțe la facilități și servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele românești și să se orienteze pentru a găsi modalități de a susține un flux financiar imens, impus fără justificare.

AMRCR apreciază că toate acestea se vor răsfrânge asupra prețurilor la raft și vor avea repercursiuni majore și asupra programelor de susținere a producătorilor locali.

Reprezentanții AMRCR susțin că această lege este de asemenea împotriva mecanismelor concurențiale și a principiilor după care funcționează piața unică comunitară. Aceștia atrag atenția că acest lucru se întâmplă la câteva zile după anunțul referitor la lansarea unor programe precum 'România Competitivă' dar și la puțin timp după ce în cadrul Consiliului European s-a vorbit despre întărirea Uniunii Europene, în contextul Referendumului referitor la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea prin care magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanțul scurt, iar supermarketurile vor funcționa în continuare și în weekend.

Potrivit actului normativ, "comercianții — persoane juridice autorizate au obligația ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanțul scurt de aprovizionare".

Legea vizează că excepție fac comercianții cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare va fi aprobă prin hotărâre de Guvern.

Potrivit legii, "lanțul scurt de aprovizionare este un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații strânse între producători, procesatori și comercianți".

Legea stabilește că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută țara de proveniență a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conținut de acestea.

Sursa: Agerpress