Chiritoiu: Modificarile aduse Legii energiei ar fi putut duce la scumpirea electricitatii pentru consumatori

Modificarile aduse Legii energiei electrice ar fi putut duce la scumpirea electricitatii pentru consumatorii casnici si industriali, intrucat ar fi permis subventionarea energiei din surse mai scumpe pe seama energiei produse mai ieftin, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Parlamentul a aprobat, în urmă cu o lună, mai multe modificări la Legea 123/2012 (legea cadru a energiei electrice și gazelor naturale), printre care și faptul că producătorii de energie pot încheia contracte între ei pentru a-și forma propriul mixt de electricitate. Președintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare în Parlament pe 20 iulie, după ce a cerut un punct de vedere Consiliului Concurenței.

Potrivit lui Chirițoiu, legea aprobată de Parlament ridică probleme legate de subvenționarea energiei scumpe, dar și de un posibil ajutor de stat, lucru indicat inclusiv de către Comisia Europeană.

"Nu pot spune dacă legea a fost retrimisă la Parlament în urma punctului nostru de vedere. Noi am transmis Președinției un punct de vedere în care spunem că textul este neclar, că se pretează cel puțin la o interpretare care ar permite o subvenționare a energiei din surse mai scumpe pe seama energiei electrice produse mai ieftin, ceea ce ar fi dus la un preț mai mare al electricității pentru consumatori, fie ei casnici sau industriali. În același timp, ar ridica probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat. Este vorba de firme de stat, atât producătorii de energie mai scumpă, cât și cei de energie mai ieftină. În acest sens, am primit și o adresă din partea Comisiei Europene care ne atrăgea atenția că vor să analizeze din punctul de vedere al ajutorului de stat aceste prevederi", a spus Chirițoiu.

El a menționat că adresa Comisiei Europene a venit înainte ca președintele Klaus Iohannis să retrimită legea spre reexaminare în Parlament.

În cererea de reexaminare, președintele Klaus Iohannis a arătat că "Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 instituie măsuri legislative ce vizează producătorii de energie electrică. În opinia noastră, unele dintre prevederile legii menționate sunt neclare și, prin aceasta, pot genera o serie de consecințe cu un potențial efect negativ în domeniu, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament a actului normativ transmis la promulgare".

Referitor la faptul că modificările aduse legii permit producătorilor să perfecteze contracte cu alți producători și să realizeze un mixt energetic, pentru a oferta pe piața internă sau la export energia electrică, Iohannis a arătat că acest lucru este în contradicție cu un alt articol al legii, potrivit căruia toate tranzacțiile trebuie făcute pe bursă.

"Prin faptul că nu se precizează condițiile minime privind structura mixtului energetic sau criteriile ce ar trebui îndeplinite de către acești producători, noile prevederi permit operatorilor să perfecteze înțelegeri cu diverși alți producători, ceea ce ar putea fi interpretat ca fiind în contradicție cu dispozițiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, conform cărora tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu. În acest context, modificarea propusă la art. 29 poate fi de natură să afecteze competiția pe piață, acest lucru fiind în detrimentul consumatorului și al accesului cât mai avantajos al acestuia la piața de energie", a mai scris președintele în cererea de reexaminare.

Pe de altă parte, la finele săptămânii trecute, sindicatele din cadrul Federației Naționale Mine Energie au transmis un comunicat de presă în care susțin că Președinția a primit puncte de vedere eronate cu privire la această lege.

"Federația Națională Mine Energie, federație sindicală reprezentativă la nivelul sectorului de activitate "Energie electrică, petrol și gaze și minerit energetic", solicită public instituțiilor ce asigură siguranța națională analizarea persoanelor care au transmis Preșidenției României puncte eronate de vedere privitoare la modificarea și completarea Legii energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în comunicat.

Sindicatele susțin că legislația actuală avantajează producătorii de energie regenerabilă, care primesc subvenții din partea consumatorilor. "Considerăm că Ministerul Energiei, A.N.R.E., cât și Consiliul Concurenței ar trebui să aibă puncte de vedere în folosul cetățenilor României, conform Constituției", se mai arată în comunicatul Federației Sindicale Mine Energie.

La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuși aceștia până acum.

Iancu a explicat că producătorii vor încheia contracte între ei tot în cadrul bursei de energie OPCOM, deci nu va fi vorba de contracte directe încheiate în afara pieței centralizate.

"Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producția de energie, adică cei care folosesc cărbunele — obligați fiind să funcționeze în condiții exclusiv de piață, condiții care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul — au fost dezavantajați din start, împărțind capacitățile de producție pe tipuri de combustibil. Li se oferă o șansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaș, acela de a putea să-și construiască propriul mixt de producție de energie, astfel încât el să facă față unui preț concurențial, adică să-și mențină statutul de participare pe platforma concurențială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează și cum o mixează, să o pună pe platforma concurențială, pe OPCOM, și această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea", a spus Iancu.

Totodată, reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) au precizat, într-un comunicat de presă, că propunerile lor nu au fost luate în calcul și că modificările aduse legii au ținut cont de cerințele unei singure companii. Din informațiile AGERPRES, ar fi vorba vorba despre Complexul Energetic Oltenia.

În replică, Iancu a ținut să sublinieze faptul că noua lege nu face decât să corecteze tratamentul discriminatoriu la care au fost supuși până acum producătorii pe bază de cărbune. "Această lege a fost citită în grabă și printre rânduri, presupunându-se că este o dedicație în favoare unui producător. Legea face niște referiri care corectează un tratament discriminatoriu pentru cărbune", a continuat el.

Tot la începutul lunii iulie, Laurențiu Ciurel, fostul director general al Complexului Energetic Oltenia, declara, potrivit presei locale, că parlamentarii de Gorj și sindicatele din sector au făcut presiuni în Parlament pentru ca aceste modificări legislative să fie adoptate. Conform lui Ciurel, Iulian Iancu ar fi făcut presiuni ca această lege să fie adoptată înainte de vacanța parlamentară.

"Este adevărat că a fost o inițiativă parlamentară și că parlamentarii din zona respectivă au fost cei mai insistenți, dar, în final, ea a trecut prin filtrul comisiilor parlamentare, deci nu mai poți spune că a fost ceva izolat sau un parti-pris. Nu am văzut declarația domnului Ciurel, dar, orice ar fi spus, ședințele de la Comisia noastră sunt deschise, deci nu s-ar fi putut ascunde nicio intervenție. Nici la plen nu s-ar fi putut ascunde nicio intervenție, pentru că toată lumea a votat prin vot deschis. Asupra comisiei noastre și asupra mea nu a fost nicio presiune", a susținut Iancu.

Când i s-a amintit că, potrivit lui Laurențiu Ciurel, chiar el însuși ar fi făcut presiuni ca legea să fie adoptată în această vară, Iancu a răspuns: "Eu nu puteam să fac presiuni, pentru că legea a ajuns la noi la Comisie în faza de dezbatere în plen. Noi am dezbătut-o așa cum am dezbătut orice act normativ. Prioritatea pentru ordinea de zi o stabilește, însă, Biroul Permanent. Adică și dacă eu aș fi vrut în mod special să treacă această lege, deși nu este rău că a trecut, nu puteam, pentru că trebuia să conving Biroul Permanent. Spuneți-mi, puteam să fac presiuni asupra Biroului Permanent? Nu se poate așa ceva. Deci, încă o dată, Biroul Permanent a stabilit agenda de dezbatere la plen", a completat Iancu.

Sursa: Agerpress