Pislaru: Legea sportului nu este o lege sectoriala, ci una in care ne asumam in ce tip de societate vrem sa traim

Legea sportului nu este o lege sectoriala, ci una in care ne asumam in ce tip de societate vrem sa traim, a declarat, joi, ministrul Muncii, Dragos Pislaru, la dezbaterea publica "Sportul in Romania. Abordare participativa in modificarea si completarea Legii nr. 69/2000 - Legea educatiei fizice si sportului".

"Legea sportului nu este o lege sectorială, nu este o lege care trebuie a fi văzută la Ministerul Sportului, deci este o lege societală. Este o lege în care ne asumăm în ce fel de societate vrem să trăim și acest lucru este foarte important. Nu se pune problema să intersectăm niște perspective doar ad-hoc pentru că avem o lege. Se pune problema, fiecare dintre noi, și la nivelul Guvernului, ce societate ne dorim. Ne dorim o societate în care accidentele cardiovasculare care, în acest moment, rad din populația României 150.000 de oameni pe an să continue sau nu? Și nu cred că există — și aici colegul meu Vlad Voiculescu nu a putut să se alăture din motive întemeiate — nu cred că există o zonă mai întemeiată de a considera sportul ca fiind o investiție în societatea românească decât rațiunea de sănătate, sănătate publică. Și aici discutăm despre sportul de masă, dar discutăm și despre sportul de performanță ca fiind inspirațional pentru mase. Până la urmă, cele două sunt indisolubil legate", a spus Pîslaru.

Referitor la modificarea Legii sportului, ministrul Muncii a subliniat că este important ca aceasta să fie legată și de incluziune, de oferirea posibilității categoriilor defavorizate să aibă acces la practicarea sportului.

"Deci, pe partea aceasta legată de sănătate publică, de incluziune socială, de a putea să avem niște măsuri pentru a putea stimula talentul, a-l scoate la suprafață, a putea să devină inspirațional, atât pentru comunitățile din care provin acești oameni, cât și pentru noi, în general, ca țară, cred că această legislație este foarte importantă", a afimat acesta.

Șeful de la Muncă a atras atenția și asupra importanței "carierei duale" în special la nivelul sportivilor de performanță.

"Există la nivel european o recomandare în ceea ce privește cariera duală a atleților, care înseamnă că nu trebuie să neglijez educația în timpul sportului, să nu neglijez posibilitatea de a avea niște competențe care să-mi permită continuitatea vieții active.(...) În condițiile în care avem niște sportivi de performanță cum reușim să acomodăm, și recomandările există din 2012, a fost făcută o strategie din partea Comisiei (Comisia Europeană — n. r.) cu privire la modul în care țările ar trebui să adopte aceste lucruri legate de cariera duală", a spus ministrul Muncii.

În acest sens, Pîslaru a menționat ca posibile măsuri "permisivitatea mai mare în ceea ce privește modul în care angajatorii, atât publici, cât și privați, pot acomoda aceste cariere duale".

El a menționat, totodată, ca "element cheie", partea de "protecție socială " ce trebuie avută în vedere în cazul foștilor mari performeri ajunși în situații de dificultate.

"Deci, iată, sănătate publică, incluziune socială, importanța continuității carierelor sportive și a unei noțiuni de protecție socială. Și ultima parte, într-adevăr, este legată de finanțare. Pentru sportivii de performanță și cei care sunt profesioniști, acolo (...) sunt mai clare lucrurile. (...) Cum ne concentrăm pe bază, pe sportul de masă, pe tinerii care încep sport de masă. Și aici o problemă majoră este (...) cum ajungi, practic, să remunerezi sportivii, în condițiile în care ei nu au contracte profesioniste. Și la noi, dintr-o încercare de a evita toate supapele din zona sistemului fiscal, se pune problema de a avea contracte de muncă, dar sub o anumită vârstă nu ai cum să ai contracte de muncă. Deci, e o problemă inclusiv pentru autoritățile locale care ar dori să finanțeze sportivii, că nu au o manieră directă. (...) Una din supapele folosite care a dus la Curtea de Conturi, la DNA, a fost crearea de instrumente: fundații, asociații și alte elemente care să fie folosite ca vehicul. Practic, în momentul în care faci acest lucru, este clar că ocolești, de fapt, legislația principală. Și aici cred eu că o sursă posibilă de inspirație este ceea ce se întâmplă în sistemul educațional, cât și în alte țări, și anume bursele sportive. Deci, ăsta este un element important. Evident, aici discutăm de cadrul legal al Legii sportului și al Legii finanțelor publice care pot extinde aceste burse sportive în măsura în care această activitate să poată fi asimilată ca activitate de Codul Muncii", a adăugat ministrul.

Sursa: Agerpress