CNS Cartel Alfa: Raportul Comisiei de specialitate pe proiectul Codului muncii ar putea fi elaborat pana la finele lunii octombrie

Comisia de Munca din Camera Deputatilor ar trebui sa elaboreze, pana la finele acestei luni, raportul pe proiectul de lege privind modificarea si completarea Codului muncii, dupa care acesta ar trebui supus dezbaterii si aprobarii Plenului Parlamentului, potrivit reprezentantilor CNS Cartel Alfa.

"Urmează să se finalizeze redactarea articolelor pe care există consens. Estimarea e că până la sfârșitul lunii Comisia de muncă a Camerei Deputaților va elabora raportul, după care proiectul va fi supus dezbaterii și aprobării Plenului. În caz contrar, ținând cont de faptul că actualul Parlament își încheie mandatul și începe campania electorală, este greu de apreciat când va fi aprobat", au explicat sindicaliștii într-un punct de vedere transmis la solicitarea AGERPRES.

Potrivit reprezentanților CNS Cartel Alfa, în prezent sunt în divergență o serie de puncte, printre care durata perioadei de probă, problema obligației de informare a persoanei înaintea angajării, data pensionării, prelungirea contactului individual de muncă pe perioadă determinată, munca temporară și responsabilitățile agentului de muncă temporară, telesalariatul (verificarea activității și a locului în care se prestează munca), sporul pentru munca suplimentară, problema contractului la nivel național.

În privința muncii suplimentare, actualul Cod prevede că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în acest termen, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu de minimum 75% din salariul de baza. Proiectul prevede modificarea sporului minim de la 75% la 100%, însă acest punct este în divergență.

De asemenea, proiectul urmărește introducerea în Codul muncii a posibilității angajatorului de a-l chema pe salariat la serviciu când acesta se află în timpul său liber în schimbul unei compensații bănești al cărei cuantum se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul individual de muncă, după caz, în condițiile legii. Activitatea prestată de salariat când este chemat la serviciu din timpul său liber se remunerează în regim de muncă suplimentară. Proiectul nu stabilește un cuantum minim al compensației.

"CNS Cartel ALFA a propus introducerea unui cuantum minim al compensației pentru că în absența reglementării legale a unui cuantum minim angajatorul poate stabili o compensație de 1% din salariul de bază și salariații pot fi restricționați din timpul liber pentru un spor infim", au precizat reprezentanții confederației.

Proiectul mai reglementează introducerea în Codul muncii a telemuncii, adică acea formă de organizare a muncii, prin intermediul căreia salariații, utilizând tehnologiile informatice, îndeplinesc atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o dețin în alt loc decât sediul sau domiciliul angajatorului, după caz. Inițiatorii, sindicatele și patronate au avut divergențe de opinie în privința acestui articol la punctul care specifica faptul că "angajatorul este în drept să verifice activitatea telesariatului în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă". Textul adoptat de Senat prevedea că angajatorul poate verifica activitatea telesariatului în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul individual de muncă, după caz.

În ceea ce privește durata perioadei de probă, textul adoptat de Senat prevede în cazul muncitorilor necalificați o perioadă de probă ce nu poate depăși zece zile lucrătoare, în timp ce Grupul de lucru propune 14 zile calendaristice.

Divergențe există și la art 32, senatorii propunând introducerea unui punct conform căruia "neinformarea persoanei care solicită încadrarea în muncă pe posturi pentru care verificarea aptitudinilor profesionale și personale se poate face atât pe bază de concurs, cât și prin perioadă de probă, duce la decăderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului prin perioada de probă, cu excepția situației în care salariatul își dă acordul în scris cu privire la verificarea aptitudinilor sale printr-o asemenea modalitate".

Părțile nu s-au pus de acord nici asupra unei propuneri conform căreia contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit și după expirarea termenului inițial, cu acordul scris al părților, dar numai înăuntrul termenului prevăzut și de cel mult două ori consecutiv. Textul de bază prevede doar prelungirea pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.

Textul adoptat de Senat, pe care există opinii divergente, propune menționarea în Codul muncii a faptului că între părți sau pe același post se pot încheia cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată succesiv, iar la încetarea celui de al treilea contract individual de muncă, dacă pe postul respectiv va fi angajat un salariat, acesta va fi angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.

Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive, propunându-se a fi eliminată prevederea conform căreia aceste contracte succesive nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.

O altă modificare avută în vedere de proiect este majorarea termenului în care angajatorul are obligația să îi reîncadreze pe salariații concediați dacă reînființează posturile (de la 45 de zile la 3 luni). Salariații au la dispoziție cinci zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-și da consimțământul cu privire la locul de muncă oferit.

De asemenea, proiectul urmărește să limiteze obligația salariatului care a urmat un curs de formare profesională finanțat de angajator de a nu își da demisia. În prezent, indiferent de durata cursului și de costul acestuia, salariatul poate fi obligat, dacă semnează un act adițional în acest sens, să nu își dea demisia o anumită perioadă de timp convenită cu angajatorul. Conform proiectului, doar salariații care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională finanțat de angajator cu o durată de cel puțin două luni sau al cărui cost depășește valoarea a de zece ori salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, nu pot avea inițiativă încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită prin act adițional.

Grupul de lucru a agreat, în ceea ce privește clauza de confidențialitate, că pe toată durata contractului individual de muncă, precum și după încetarea acestuia, pe o perioadă determinată să nu transmită categorii de date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în cele individuale.

Textul actual prevede că "prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă".

Proiectul prevede introducerea unui articol conform căruia durata timpului de muncă poate fi modificată în cazul reducerii temporare a activității, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depășesc 30 de zile calendaristice. În această situație, angajatorul poate reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care a cauzat reducerea programului.

Reducerea temporară a activității poate afecta toți salariații sau numai o parte dintre aceștia.

Condițiile în care poate avea loc reducerea temporară a activității se stabilesc prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau ca urmare a consultării organizațiilor sindicale reprezentative de la nivelul unității ori, în lipsa acestora, a reprezentanților salariaților, în scopul ajungerii la un acord.

Proiectul introduce, de asemenea, un nou articol conform căruia "timpul alocat reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor reprezentative este de cel puțin 20 de ore pe lună și se consideră timp efectiv lucrat, iar activitatea desfășurată este salarizată corespunzător. Prin contractele colective de muncă la nivel de unitate se poate stabili un număr mai mare de ore".

Sursa: Agerpress