INTERVIU C.Muller (vicepresedinte Banca Mondiala): Romania trebuie sa continue cu un management macroeconomic bun, altfel va fi dificil sa imbunatateasca standardul de viata al populatiei

Romania a progresat mult in ultimii 25 de ani, insa trebuie sa continue eforturile, in special in ceea ce priveste infrastructura, educatia si incluziunea sociala pentru a ajunge in categoria tarilor cu venituri ridicate, potrivit vicepresedintelui Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala, Cyril Muller.

Într-un interviu acordat AGERPRES, în cursul vizitei la București cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de parteneriat între România și Banca Mondială, Cyril Muller a vorbit despre importanța egalității de șanse în educație, a asistenței sociale bine direcționate, dar și a accesului tuturor la justiție, indiferent de regiunea în care locuiesc.

Acesta a subliniat că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, deoarece altfel va fi foarte dificil să crească și să îmbunătățească standardul de viață al populației.

Totodată, oficialul Băncii Mondiale a apreciat evoluția economică a României din perioada recentă, însă a atras atenția că, pe viitor, trebuie să își diversifice sursele de creștere economică.

AGERPRES: Cum a evoluat, în opinia dumneavoastră, România în ultimii 25 de ani? Cyril Muller: Ultimii 25 de ani ne-au învățat că în România pot avea loc evoluții importante. Dacă în urmă cu 25 de ani, în 1991, cineva ar fi spus că, în 2016, România va fi membră a Uniunii Europene de nouă ani deja, nimeni nu ar fi crezut.

Deci, cred că acesta este primul lucru pe care îl pot spune, că în cei 25 de ani s-au petrecut multe lucruri, și multe pozitive. Aș vrea să menționez câteva aspecte. Primul este acela că România, care este acum parte a Europei, a fost capabilă să crească foarte repede din punct de vedre economic, pentru o perioadă lungă de timp. Asta înseamnă că, după contracția inițială, care a avut loc la căderea zidului Berlinului și cortinei de fier, după criza de la început, dureroasă pentru mulți oameni, au avut loc multe îmbunătățiri în condițiile de trai ale românilor.

Care sunt domeniile în care văd cele mai multe progrese? România a avut succes în tranziția către economia de piață. Dacă mă uit la prietenii mei români, aceștia sunt antreprenori. Românii sunt bine înzestrați pentru a vorbi limbi străine. Când am vizitat România, student fiind, am mers cu trenul din loc în loc și mă întrebam dacă mă voi înțelege cu cineva. Peste tot unde am mers, fie cu franceza, engleza sau germana, am putut să mă înțeleg cu aproape toată lumea. Deci cred că România s-a descurcat bine din punct de vedere economic.

În al doilea rând, deși s-au realizat multe în ceea ce privește accesul la educație, având în vedere că, în prezent, oamenii aleg învățământul superior în număr mai mare decât în anii precedenți, iar beneficiile în domeniul sănătății de asemenea s-au îmbunătățit mult, mai sunt aspecte la care trebuie să se lucreze.

Dar acestea sunt unele dintre lucrurile care arată că viața oamenilor s-a îmbunătățit în această perioadă.

AGERPRES: Care a fost contribuția Băncii Mondiale la această evoluție? Cyril Muller: Banca Mondială a finanțat numeroase proiecte, în total 12,5 miliarde de dolari în cei 25 de ani. Asta înseamnă mult, dar, în realitate, mai important este dacă Banca Mondială a fost un partener de încredere pentru România în această perioadă. Ce aduce Banca Mondială? Aduce experiența din celelalte țări către România. Deci, dacă vrei să reformezi sistemul de educație, dacă vrei să îmbunătățești infrastructura, noi spunem care sunt opțiunile, cum trebuie să o faci. Asta nu înseamnă că Banca Mondială știe cel mai bine, dar putem aduce în România cunoștințele necesare, spunem cum au făcut alții și care sunt opțiunile.

Ce mai importantă contribuție a noastră a fost să dăm încredere României, să o ajutăm să traseze direcțiile viitorului său. România ne-a cerut să abordăm unele dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat, cum ar fi reforma în justiție, în educație, și altele.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, top cinci priorități pentru autoritățile române? Cyril Muller: Aș fi bucuros să împărtășesc un set de priorități. Însă importante sunt obiectivele finale. Când am vizitat România în anii 90 sau la începutul anilor 2000, am văzut un singur proiect, cel european, care conținea obiectivul final. Astăzi, pentru țările care au reușit, întrebarea este: ce urmează? Pentru mine, linia de finish pentru România ar trebui să fie o societate prosperă. Deci România trebuie să definească din nou ce vrea să obțină și cred că un obiectiv ar trebui să constea în continuarea procesului de convergență către statele membre ale UE, din punct de vedre al standardului de viață, pentru a deveni țară cu venituri ridicate.

Dar, pentru a ajunge acolo, ar trebui să ia o serie de măsuri, și menționez doar câteva. În primul rând, trebuie să continue dezvoltarea infrastructurii, pentru că România este o țară frumoasă, cu regiuni diverse, cu orașe mari înconjurate de sate, o geografie interesantă. Deci cred că trebuie să se asigure că activitățile economice sunt bine distribuite la nivel teritorial și pentru a ajunge în acest stadiu trebuie să dețină o infrastructură bună care să conecteze regiunile.

Al doilea domeniu în care trebuie să acționeze este educația. Din punctul meu de vedere, educația a înregistrat progrese semnificative, dar dacă comparăm România cu unele dintre economiile avansate, rezultatele din educație sunt încă mult sub țările respective. În Uniunea Europeană, România este printre ultimele trei țări din acest punct de vedere, deci trebuie să urce pe această scală a educației. Când vorbesc de educație mă refer la stabilirea conexiunilor dintre aptitudinile dobândite prin educație cu ceea ce solicită piața muncii sau economia în general. Avantajul numărul unu al României este capitalul uman.

AGERPRES: Unde considerați că greșesc autoritățile române în privința educației? Cyril Muller: Nu sunt greșeli, dar trebuie să continue eforturile în acest domeniu. S-au luat măsuri pentru învățământul primar și apoi pentru cel secundar. Acum trebuie să se concentreze pe obținerea unor rezultate mai bune. Nu este întotdeauna simplu, deci trebuie să continue să lucreze la curriculum, la profesori. Când vorbesc de curriculum mă refer le ce predai copiilor, cum o faci, dar este nevoie și de alocarea unor resurse suficiente.

Deci asta este important pentru mine. Dacă ne uităm la cele mai de succes țări, acestea pregătesc tinerii pentru o viață productivă. Deci, probabil, România se află la două treimi din drum, dar mai are o treime de parcurs.

A treia provocare pentru viitor este cea a incluziunii. Una dintre principalele provocări ale țării este să se asigure că toată lumea are oportunități pe care, la un moment dat, să le și conștientizeze. În această zonă, România are încă lucruri de făcut pentru a-și proteja mai bine oamenii, în special grupurile vulnerabile. Este vorba în special despre direcționarea asistenței sociale către cei care au mai mare nevoie de ea. Am lucrat mult cu Guvernul la aceste aspecte și sunt mulțumit cu unele dintre evoluțiile care au avut loc.

Ultimul element pe care aș vrea să îl menționez se referă la întărirea instituțiilor statului. România trebuie să continue să îmbunătățească serviciile guvernamentale, transparența, structura cheltuielilor, situația întreprinderile de stat, justiția etc.

AGERPRES: În privința întreprinderilor de stat vedeți o îmbunătățire ca urmare a legislației adoptate anul acesta? Cyril Muller: Cred că este un domeniu care necesită atenție în continuare. Măsurile care au fost luate anul acesta în ceea ce privește guvernanța corporativă pentru întreprinderile de stat, prin Legea 111, sunt foarte importante pentru că îmbunătățesc transparența, procesul de selecție a persoanelor și construiesc o structură financiară puternică. Odată ce ai o mai bună contabilitate și transparență, poți să începi să înțelegi ce se întâmplă. Așadar, îmbunătățirea legislației reprezintă un lucru pozitiv, dar nu este suficient. Nu poți să spui gata, am aprobat legea, și totul este rezolvat. Acum urmează implementarea completă a noii legislații.

AGERPRES: Și ANAF are în derulare un program cu Banca Mondială pentru eficientizarea activității. Cum decurge acesta? Cyril Muller: Veniturile din taxe, în România, ca procent din PIB, sunt semnificativ sub media europeană. Deci este foarte important să lucreze la îmbunătățirea încasării veniturilor. Am lucrat cu Guvernul la acest aspect și am stabilit că trebuie ca taxarea să fie corectă și, în al doilea rând, să nu inhibe activitatea economică.

Corectitudinea este o chestiune a distribuției, dar când vorbim despre faptul că taxarea nu trebuie să inhibe activitatea economică ne referim la faptul că este foarte important să ai surse de venit predictibile, dar și comportamentul față de actorii din economie trebuie să fie similar pentru ca oamenii să plătească taxele.

Am implementat multe măsuri tehnice, cred că ANAF se află pe calea cea bună, pentru că am văzut progrese încurajatoare în ultimi ani, dar acum este sarcina viitoarelor guverne să implementeze aceste măsuri.

AGERPRES: Programul se derulează în graficul stabilit sau înregistrează întârzieri? Cyril Muller: Programul merge înainte, cred că are o fundație foarte solidă, dar are nevoie de atenție în continuare. Cu siguranță nu sunt îngrijorat în legătură cu acest program, dar vreau să mă asigur că această fundație solidă va produce rezultate pozitive în viitor. Orice sistem de taxare trebuie să ofere încredere cetățenilor și companiilor, astfel încât, în final, aceștia să vrea să plătească taxele, pentru că știu că toată lumea contribuie în același fel, și, pe de altă parte, înțeleg și ce servicii primesc în schimb. Aceasta este o parte foarte importantă a contractului dintre cetățeni și Guvern. Colectarea efectivă este foarte importantă, pentru că dacă văd că eu plătesc taxele dar cineva de lângă mine nu plătește, acest aspect subminează încrederea pe care o am în Guvern.

AGERPRES: Este important și modul în care sunt folosiți banii din taxe. Ce recomandări aveți pentru Guvern în acest sens? Cyril Muller: Banca Mondială realizează periodic rapoarte cu privire la cheltuielile publice. Discutam mai devreme despre infrastructură. Unul dintre elementele cheie în infrastructură se referă la prioritizarea proiectelor și localizarea lor. Acesta este tipul de activitate pe care noi o derulăm cu Guvernul dar și cu autoritățile regionale. Aveți dreptate, trebuie să colectezi și apoi să cheltuiești foarte înțelept. Și cred că asta este parte din a defini care este viitorul la care România aspiră. Sunt anumite caracteristici ale țărilor cu venituri ridicate, și sunt sigur că România ar vrea să se alăture lor. De asemenea, este vorba și despre calitatea serviciilor guvernamentale, despre clarificarea alegerilor pe care le facem, ce programe continuăm sau nu. Toate acestea trebuie bine stabilite.

AGERPRES: În ceea ce privește dezvoltarea regională, care credeți că ar trebui să fie prioritățile? Cyril Muller: Suntem pe cale să aprobăm un program pentru a ajuta sectorul de Justiției. Am mai avut un astfel de program, dar următoarea fază a acestuia este să oferim ajutor în acele regiuni în care infrastructura în domeniu este foarte slabă. Aceasta este o chestiune importantă. Când te uiți la temporizarea regiunilor, trebuie să ai în vedere câteva lucruri importante. Primul — au oamenii oportunități pentru a câștiga bani, pentru a înființa afaceri, pentru a crește afacerile existente? Al doilea constă în calitatea serviciilor. În multe țări, cu cât ești mai departe de centru, cu atât mai slabe sunt aceste servicii. Iar al treilea se referă la prioritizarea infrastructurii.

Vorbeam mai devreme de capitalul uman. Indiferent din ce parte a țării provine, oricine trebuie să aibă aceleași oportunități educaționale ca cineva care s-a născut în București, sau Iași sau Cluj. Aceste sunt domeniile pe care trebuie să se lucreze.

AGERPRES: În Justiție, autoritățile s-au angajat la un plan de măsuri de reformă. În ce stadiu se află implementarea acestora? Cyril Muller: Este o întrebare foarte grea pentru că în Justiție, ca și în domeniul taxării, orice ai face, vezi fructele, beneficiile a ceea ce ai sădit, abia mai târziu. Cetățenii români au cerut întotdeauna guvernului un sistem judiciar care să ofere o justiție adevărată. Aceste este un proces care se derulează deja de 10 — 15 ani și a oferit câtva rezultate bune, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Aveți o instituție foarte puternică în acest domeniu, dar aceasta trebuie întărită în continuare. Dar Justiția trebuie să se adreseze tuturor. Deci, s-au înregistrat progrese, dar este unul din acele domenii în care nu te poți opri, trebuie să continui să îmbunătățești. De aceea ne concentrăm acum pe discrepanțele regionale pentru că justiția trebuie furnizată peste tot, indiferent unde te afli sau cine ești.

AGERPRES: În sănătate, care este stadiul reformei din punctul dumneavoastră de vedere? Cyril Muller: Sănătatea este unul dintre domeniile în care avem un proiect important. În acest sector, încercăm să obținem două obiective în același timp: cetățenii să trăiască vieți mai sănătoase și îmbunătățirea calității serviciilor. În România, am muncit foarte mult încercând să reformăm sistemul și să îl finanțăm. Dar, deocamdată, proiectul se mișcă foarte încet, poate și din cauza faptului că este extrem de complicat. Trebuie mai întâi simplificat și să fim ceva mai modești în obiectivele noastre. Este un domeniu în care am lucrat din greu cu noul ministru, și este o echipă care lucrează incredibil de greu acolo. Trebuie să continuăm această muncă și cred, în acest stadiu, deși este dificil, putem spune că direcția pe care am identificat-o este bună, dar este încă prea devreme să vorbim despre rezultate.

AGERPRES: România a avut, în acest an, cea mai mare creștere economică din UE. Considerați că această creștere, bazată pe consum, este sustenabilă? Cyril Muller: Nu este nimic greșit în a avea o creștere bazată pe consum. Dacă întrebi țări care au creștere zero în prezent, dacă ar vrea să crească cu 5% pe bază de consum, ar face-o imediat. Dar, România trebuie să găsească o modalitate de a crește pe ingrediente diferite. Pentru România va fi important, de asemenea, să aibă investiții, abilitatea de a inova, de a exporta, domenii care să contribuie la creșterea economică. Deci, pe viitor, provocarea va consta în găsirea unor ingrediente cât mai diverse care să contribuie la creșterea economică. În anumite țări din Asia, printre care și China, creșterea s-a realizat pe bază de investiții, iar acum ei au nevoie de o creștere pe bază de consum. Acele țări au crescut repede, dar au extenuat abilitatea investițiilor de a produce creștere, iar următoarele investiții sunt tot mai puțin eficiente în acest sens. Deci în România, acum, trebuie să găsiți calea de a crește pe baza investițiilor, să faceți ca aceste investiții să fie eficiente. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că această creștere pe bază de consum, în situația actuală și ținând cont de anii anteriori, este importantă pentru țară, îmbunătățește standardul de viață al oamenilor.

Acum întrebările care se pun sunt: poți îmbunătăți productivitatea în viitor, poți îmbunătăți contribuția investițiilor la creștere? Exact acesta este genul de probleme pe care lucrăm cu orice Guvern. Este exact ceea ce trebuie să facă România pentru a obține statutul de țară cu venituri ridicate.

AGERPRES: Anul acesta în România sunt alegeri parlamentare, iar o serie de inițiative sunt considerate electorale. Care credeți că sunt riscurile pentru economia României în viitorul apropiat? Cyril Muller: România s-a descurcat bine pe două fronturi: a obținut o consolidare fiscală puternică, necesară, și a luat măsuri pentru a îmbunătăți structura economiei. Am vorbit despre reforma în întreprinderile de stat, dar, de asemenea, am lucrat cu guvernul în domeniul cadastrului, pentru accelerarea înregistrării terenurilor, am lucrat la îmbunătățirea direcționării asistenței sociale și la creșterea numărului total al celor care beneficiază. Dacă mă iau după datele de astăzi, aș spune că România este capabilă să aibă politici macroeconomice, fiscale și monetare robuste, este, de asemenea, capabilă, să accepte provocări dificile și să își îndrepte economia către un viitor mai bun.

Da, se discută o serie de inițiative legislative, în această perioadă electorală, dar va fi interesant de văzut cum vor fi acestea implementate în viitor. Cert este că România are nevoie să continue pe calea unui management macroeconomic bun, pentru că dacă asta nu se va întâmpla, va fi foarte dificil să crească și să îmbunătățească standardul de viață al populației. Astfel de decizii adoptate în perioade electorale, unele au fost implementate, altele nu, dar importantă este direcția.

AGERPRES: Și sistemul bancar reclamă o serie de inițiative legislative care le afectează activitatea. În ce situație credeți că se află în prezent sistemul financiar din România? Cyril Muller: Sub conducerea Băncii Naționale a României, sectorul bancar este astăzi mai sănătos decât a fost după criza financiară. Creditele neperformante, care ajunseseră la un nivel foarte ridicat, au fost reduse, băncile și-au îmbunătățit capitalizarea, depozitele au crescut. Deci cred că sectorul bancar din România este acum pe calea cea bună pentru a contribui mai mult la economie. Cred că stabilizarea sectorului a fost obținută și sper că aceste realizări nu vor fi compromise de noi obligați plasate asupra lor, care le-ar pune în mare dificultate.

Sursa: Agerpress