Implementarea masurilor fiscale si salariale initiate recent va afecta costurile de finantare si cursul de schimb (CA al BNR)

Implementarea, chiar si partiala, a masurilor fiscale si salariale initiate in perioada recenta pe plan legislativ va conduce la o supraincalzire a economiei, cu efecte nefavorabile asupra costurilor de finantare externa si a comportamentului cursului de schimb al leului, sustin membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

"S-a apreciat unanim (în cadrul Consiliului de Administrație al BNR) că, în contextul acestui sfârșit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind construcția bugetului public pentru anul 2017 care să jaloneze conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri. Relevanța lor este sporită, pe de o parte, de caracterul execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului curent, și, pe de altă parte, de multitudinea și natura măsurilor fiscale și salariale inițiate în perioada recentă pe plan legislativ, a căror concretizare este deocamdată incertă; ele vizează reduceri de impozite și taxe, precum și majorări de salarii în sectorul bugetar și creșteri de venituri ale populației de natura prestațiilor sociale. S-a arătat că o eventuală implementare, chiar și parțială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei și că efectele adverse s-ar putea resimți/intensifica pe termen mediu și lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investițiilor publice", se arată în minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR din 4 noiembrie 2016.

Potrivit reprezentanților BNR, în eventualitatea aplicării măsurilor menționate, s-au semnalat și posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanțare externă și a comportamentului cursului de schimb al leului.

În plus, membrii Consiliului au arătat că accelerarea peste așteptări a creșterii economice în primul semestru al anului a implicat revizuirea în sens crescător a prognozei privind dinamica PIB în semestrul II, dar și în anii 2017 și 2018.

"În raport cu anul curent, creșterea economică este așteptată să decelereze pe termen mediu, dar să rămână peste ritmul potențial. În acest context, s-a remarcat că dinamica creșterii economiei românești va fi probabil cea mai ridicată din UE în anul curent și va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie, inclusiv în regiune", se mai arată în minuta BNR.

Totodată, reprezentanții conducerii BNR au subliniat că stimulii majori ai creșterii economice vor continua să-i constituie măsurile de relaxare fiscală și de creștere a salariilor, secondate de condițiile monetare reale acomodative.

"În acest context, unii membri ai Consiliului s-au arătat preocupați de perspectiva ca rolul de motor al creșterii economice să fie deținut pe mai departe de consumul privat, impulsionat prioritar de măsurile fiscale și de majorările diferitelor categorii de venituri ale populației. Alți membri au remarcat că se anticipează, totuși, o creștere în termeni relativi a contribuției investițiilor la dinamica PIB, inclusiv pe fondul condițiilor financiare favorabile și al marjelor crescute de profit ale firmelor, condiționată însă de ritmul absorbției fondurilor europene și de cel al realizării investițiilor public", se precizează în documentul citat.

De asemenea, în evaluarea membrilor Consiliului, importante rămân și incertitudinile privind redresarea economică a zonei euro, alimentate în principal de anemia economiilor emergente majore, de problemele din sectorul bancar european, dar și de incertitudinile izvorâte din rezultatul referendumului din Marea Britanie.

În aceste condiții, membrii CA al BNR au decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, menținerea la +/—1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

Sursa: Agerpress