INTERVIU Costin Borc: Trebuie sa evitam sa ramanem o industrie low-cost; destinatiile low-cost sufera de delocalizare

Romania are nevoie de infrastructura si de forta calificata de munca, dar si de o anumita flexibilitate pentru readucerea in tara a romanilor din Diaspora, sustine Costin Borc, vicepremier si ministru al Economiei, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta afirmă că nicio o industrie cu potențial din România nu poate crește fără forță de muncă calificată, fără absolvenți de universități și fără adaptarea curriculei universitare "nevoilor de astăzi" și fără eliminarea abandonului școlar.

Ministrul Economiei a subliniat, totodată, că parteneriatul creat deja între industriile auto și IT ar putea fi multiplicat în aeronautică sau agricultura de precizie, deoarece numai așa România poate evita să rămână o industrie low-cost.

În opinia sa, creșterea economică estimată de FMI și CE pentru România, cea mai mare din regiune, poate fi sustenabilă dacă există investiții din profitul reinvestit sau dacă resursele populației vor putea fi atrase în economie.

Vicepremierul a mai vorbit în interviu despre rectificarea bugetară care va avea loc săptămâna viitoare, despre recentele măriri salariale aprobate în Parlament pentru sectorul bugetar, dar și despre situația "la zi" a unor proiecte inițiate în ultimul an la minister.

AGERPRES: Ați lansat anul acesta strategia 'România Competitivă'. Care sunt industriile cele mai avantajoase ce pot aduce României plus-valoare?

Costin Borc: Strategia 'România Competitivă' este una dintre promisiunile pe care premierul le-a făcut la începutul mandatului. Dumnealui a spus că ar vrea să vadă un proiect, o viziune pe termen mediu și lung a dezvoltării economice a României. Așa că am lucrat în câteva faze distincte. A fost o discuție în primul rând într-un focus grup, chiar de la începutul guvernării, a fost discuție în grupul de miniștri despre ce ne dorim să cuprindă această strategie, după care a fost un eveniment de lansare a unei dezbateri publice, la începutul lunii iulie. Apoi au fost 17 ședințe de consultare publică la care au participat experți. Au fost peste 600 de experți care au participat la aceste consultări, pe domenii, și s-au desprins următoarele direcții: în primul rând noțiunea de a favoriza producția. Când vorbim de producție, vorbim de producția de bunuri, dar vorbim și de producția de servicii, vorbim și de ideea de a favoriza producția oriunde în România.

Avem niște poli de dezvoltare urbani și avem după aceea o zonă pe care, din punct de vedere geografic, este corect să o numim rurală, dar e zona mic urbană, a orașelor cu 15.000 de locuitori, care au nevoie de dezvoltare și, atunci, strategia 'României Competitive' a fost cum să favorizăm producția și dezvoltarea acestor regiuni. Acestea se bazează pe doi mari piloni, și anume pilonii de accesibilitate și de interconectare. În ce sens? În sensul că, pentru a putea avea producție de bunuri și servicii, avem nevoie de infrastructură. Infrastructură nu numai în ceea ce privește infrastructura rutieră sau de cale ferată, la care ne referim întotdeauna, ci infrastructură IT, rețele digitale, dar ne referim și la infrastructură de educație, la infrastructură de sănătate, la o infrastructură de utilități. Practic, ne-am gândit ce îi trebuie unui antreprenor ca să deschidă o mică unitate de producție oriunde în România.

Încercăm să vedem care sunt acele reforme structurale de care România are nevoie pentru a avea o creștere sustenabilă de cel puțin 5% în următorii 10 ani. Și, bineînțeles, nu este nimic spectaculos: educație, sănătate, sunt lucruri de care avem nevoie.

Ideea strategiei 'România Competitivă', ca să spun pe scurt, este cum poate România să crească, dar să crească într-un mod armonios, în mod echilibrat regional și să fie o creștere economică bazată pe adevărate reforme structurale, reforme ale principalilor factori de producție.

AGERPRES: Concret, care vor fi următorii pași? Ce se va întâmpla în continuare cu această strategie?

Costin Borc: În strategia de competitivitate adoptată de Guvernul precedent sunt domenii de dezvoltare care nu s-au schimbat. Nici această strategie nu își propune să schimbe. Ne referim la industria auto, ne referim la industria aeronautică, ne referim la IT, ne referim la agricultura de precizie, ne referim la industrii creative. Sunt domenii ușor identificabile, ca să spun așa, unde se poate crește. România Competitivă creează un cadru global unde aceste inițiative pot să crească.

Revin la educație. Noi nu putem să creștem în industria auto, dacă nu avem personal calificat. Noi nu putem să creștem în industria IT dacă nu avem mai mulți absolvenți de universități și dacă nu adaptăm curricula universitară nevoilor de astăzi. Noi nu putem să creștem economia, dacă vom continua cu abandonul școlar.

Este bine cunoscut: România pierde oameni. Astăzi vin firmele străine care vor să se implanteze în România, iar unele dintre ele se plâng într-adevăr de infrastructură, dar unele spun: nu găsim oameni și, atunci, aleg alte destinații. Asta este o realitate. Astăzi, lipsa forței calificate de muncă este evidentă.

AGERPRES: În vară vorbeați despre posibilitatea creării la Craiova a unui cluster în domeniul auto, între producători și furnizori locali. Ați avansat cu acest proiect?

Costin Borc: Am avansat foarte mult pe această idee. Și acum o săptămână a fost în vizită comisarul Oettinger (comisarul european pentru economie digitală Gunther Oettinger — n. r.) și s-a lansat Manifestul 'România digitală'.

Craiova este unul dintre locurile care poate să beneficieze cel mai mult de pe urma acestui model. Sunt producătorii auto consacrați, cei mari, Renault și Ford, dar sunt și producătorii de rang doi, nu cei care asamblează mașini, dar care produc părți importante de mașini, precum Continental, de exemplu, sau Bosch, sau cei de la Daimler, care fac cutii de viteze, care fac subansamble. Avem niște întreprinderi mari, pe lângă ei sunt subcontractori locali, avem un grup de start-up-uri și avem și cercetare-dezvoltare. Ce am făcut? La cercetare-dezvoltare am dat o deducere de impozit pe venit pentru tot ceea ce înseamnă activitate de cercetare-dezvoltare aplicată și le-am dat, de asemenea, facilități fiscale și celor care fac activitate de cercetare-dezvoltare aplicată.

Ce ne propunem să facem? Avem fonduri structurale, avem fonduri din bugetul național, avem planul Juncker, Fondul European de Investiții Strategice și, atunci, punem împreună aceste fonduri și, împreună cu cei din industria auto și cu cei din industria IT, creăm acest cluster și acest pilot pentru a vedea, mai întâi, cum arată mașina viitorului, cum arată mașinile conectate și cum arată mașinile autonome. De ce? Avem deja în România 10 centre de inginerie în industria auto, dar ele se ocupă în general de lucruri industrializabile pe termen scurt. Dorința lor, totuși, nu este de cercetare fundamentală sau de a gândi foarte departe în viitor, cât este de a transpune în industrie inovația. Dar, împreună cu industria IT, vrem să facem următorul proiect cu banii despre care vă spuneam, respectiv un fond care să ajute start-up-uri care să se gândească împreună cu industria auto la cum arată a doua etapă, a treia etapă de inovare și, după aceea, tot din acest fond, să ajutăm start-up-urile care au o anumită dimensiune să crească și să fie "scale-up", această creștere a societăților mici, să le creștem în societăți mult mai bine înrădăcinate.

Facem asta deocamdată în parteneriat auto-IT, cu sprijinul Comisiei Europene și ne dorim ca după aceea să fie preluate în alte clustere, de genul industria aeronautică, agronomie — agricultură de precizie. Ideea este să evităm, cu orice preț, să rămânem sau să fim o industrie low-cost pentru că destinațiile low-cost suferă de delocalizare. În momentul în care costurile tale nu mai sunt competitive, producătorul se mută în altă parte. În momentul în care intervine un alt nivel al producției și folosești capacitatea ta intelectuală și capacitatea ta tehnică, în momentul acela se poate face mult mai mult și producătorii care sunt aici rămân în țară, pentru că ei au ceva ce nu găsesc în altă parte. Deci, acesta este pilonul la care cred că am avansat. Lucrăm foarte bine cu Asociația Producătorilor Auto, lucrăm foarte bine cu asociații de IT-iști și încercăm să dăm drumul la proiectul acesta cât de repede posibil.

AGERPRES: Dacă tot ați pomenit de facilități fiscale. Ce se mai întâmplă cu proiectul gazoductului BRUA?

Costin Borc: Se mișcă foarte bine. S-a luat grantul, există o echipă de proiect foarte bună, o echipa românească. Am avut o discuție cu conducerea Transgaz și am zis că este o ocazie și pentru Transgaz să-și profesionalizeze echipele de proiect și să fie în stare apoi să replice proiectul și să nu aibă un consultant străin care să le facă proiectul, ci să-l facă ei, cu forțe proprii. Și avem o echipă de proiect de care eu personal sunt foarte bucuros. Ministerul nostru, cu sprijinul Transgaz, și cu celelalte ministere a introdus niște amendamente la legea privind proiectele de interes comun, numită Legea BRUA, care a trecut prin Parlament și care dă niște facilități construcției acestui gazoduct. S-a făcut deja subtraversarea pe sub Dunăre. Ea este funcțională pe firul unu. Și firul doi, firul de rezervă, este tras pe sub Dunăre. Deja sunt conexiunile în stațiile de măsurare a gazelor. Acesta este un pas nemaipomenit și este cea mai lungă subtraversare din Europa, făcută de echipele românești.

Proiectul a început să cartografieze terenurile...sunt în faza de avizări de mediu, avizări de patrimoniu cultural, convenții cu proprietarii pentru a putea accede la terenurile lor pentru construcția gazoductului și sunt în discuții foarte avansate cu instituții financiare internaționale pentru a împrumuta cealaltă parte de bani pentru acest proiect. Este un proiect care va genera 4.000-5.000 de locuri de muncă pe durata execuției. Este un proiect care are 500 și ceva de kilometri de conductă pe teritoriul României. Intră pe la Giurgiu, iese pe la Arad, doar prima fază. Urmează faza a doua, conducta de la Marea Neagră la stația de conectare de lângă București, și apoi urmează faza a treia, Ungaria și Austria.

AGERPRES: Când ar trebui finalizat proiectul pe teritoriul României?

Costin Borc: Traversarea României în 2019, dacă nu mă înșel eu...BRUA este pentru România un proiect strategic pentru că ne asigură: unu, o posibilitate de a vinde gazele care vor fi exploatate în Marea Neagră și, doi, ne va oferi acces la gazul lichefiat care ar putea să vină din Marea Mediterană prin conducta Grecia-Bulgaria. Este o diversificare a surselor noastre de import și este o posibilitate a noastră de a alimenta din Marea Neagră Bulgaria, prin interconectorul cu Bulgaria, Ungaria, Austria. Tot din BRUA se prevede a se face o interconectare cu Serbia. Deci, vom deveni furnizor de energie regional în momentul în care gazele din Marea Neagră vor fi exploatate. Sau vom putea importa, vom avea o alternativă la importul de gaz rusesc, o alternativă care trebuie neapărat luată în calcul, având în vedere că viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina este pus sub semnul întrebării din 2019 încolo.

AGERPRES: Sunt voci care spun că investițiile străine din România sunt la un nivel destul de scăzut. Care sunt proiectele Invest România?

Costin Borc: Mă bucur de felul în care ați pus întrebarea. Mi-era frică să nu mă întrebați ce facem cu atâtea investiții străine și unde este capitalul românesc. Există și acest curent, mai ales în campanie electorală. Ele trebuie să se dezvolte împreună și nu trebuie să uităm că investițiile străine din ultimii ani au adus capitalul necesar, tehnologie de vârf și pregătire profesională și know-how pentru forța de muncă. Over all, global, nu cred că poate cineva să spună că investițiile străine din România nu au fost un mare avantaj economic pe termen scurt, dar și pe termen lung.

Invest România a făcut foarte multe anul acesta. A făcut foarte multă propagandă României, a făcut un șir de conferințe, a luat industriile de care vorbeam mai devreme și au făcut un proiect care se numește "Luna și industria", cu bioeconomie, auto, aeronautică, industrii creative, IT&C, a refăcut un website, a făcut un filmuleț de promovare, a făcut ghidul investitorului străin.

Investițiile străine directe sunt anul acesta cu 18% mai mari decât anul trecut. Este o cifră importantă. Suntem în fața unor alegeri în care rezultatul nu este evident. Nu avem niște sondaje care să spună câștigă Partidul Social Democrat cu 50 și ceva la sută sau câștigă Partidul National Liberal cu 50 și ceva la sută, care să dea o încredere unui investitor în ce direcție o ia România de acum încolo și faptul că investițiile străine nu se opresc înaintea alegerilor... Marți a fost deschiderea unei investiții a lui British American Tobacco la Ploiești. Au anunțat un miliard de euro investiții, nu este de neglijat. Știu că azi tutunul nu este popular, dar faptul că se anunță o investiție în 15 noiembrie, cu trei săptămâni înainte de alegeri, că sunt oameni care vin și bat la ușa Invest România, faptul că sunt în continuare discuții pentru investiții, eu zic că este un lucru foarte bun și, în ciuda zgomotului de campanie electorală, arată că România este o țară stabilă, că, indiferent cine câștigă alegerile, investitorul străin are încredere în viitorul României. Și eu cred că acesta este un semnal foarte important.

Ne trebuie două lucruri: ne trebuie infrastructură și ne trebuie să traversăm Carpații către zonele care au nevoie de dezvoltare, Moldova și Muntenia, și, doi, ne trebuie forța calificată de muncă. Și ne mai trebuie și o flexibilitate eventual în atragerea forței calificate de muncă românești, care este astăzi în Diaspora. Înainte să vorbim de învățământ dual și de natalitate, care sunt lucruri pe termen mediu sau lung, avem în străinătate trei milioane de români apți de muncă.

AGERPRES: Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a-i aduce pe acești români să muncească înapoi în țară?

Costin Borc: Guvernul acesta a deschis o discuție cu Diaspora și a oferit niște facilități fiscale, niște programe pentru cei care doresc să investească, niște programe de relocare, cu tot felul de pachete. Eu cred că este vorba, în primul rând, despre încrederea în viitorul României. Cum văd eu, care sunt român azi în Italia, că se va dezvolta România. Dacă eu am încredere că România se va dezvolta frumos, că lucrurile merg spre bine, în general, în debirocratizare, în felul cum este tratat cetățeanul, în calitatea sistemului de educație pentru copii și în calitatea sistemului de sănătate... cred că se vor întoarce. Eu nu cred că secretul, în final, constă în 100 de euro diferența la salariu, ci este unde mă simt eu bine și am încredere să trăiesc și să-mi cresc copiii. Și atunci oamenii se întorc. Nu văd de ce nu s-ar întoarce dacă ar ști că în țară vor avea pe termen lung aceleași condiții pe care le au azi în țările în care sunt.

AGERPRES: Ce programe aveți pentru susținerea IMM-urilor?

Costin Borc: Pentru susținerea IMM-urilor, la minister am avut o sumă de vreo 160 milioane lei, cam 40 și ceva de milioane de euro, pe nouă programe, de la start-up la femeia antreprenor, la un program pentru meșteșugari. Sunt scheme de minimis, în sensul că se dau până la 200.000 de euro pe diverse programe, de succes. Am avut cam 2.300 de IMM-uri care au aplicat anul acesta la aceste programe. Avem o schemă de ajutor de stat complet diferită față de schema mare, în care au câștigat mai multe întreprinderi mari, care au posibilitatea să facă proiecte și care fac investiții, schema de ajutor de stat la proiecte de peste 10 milioane de euro. Avem și o schemă între 1 și 5 milioane euro pentru firme de talie medie și sperăm ca acolo să fie mai multe firme românești care să beneficieze.

AGERRPES: Pe partea de guvernanță corporativă care sunt noutățile, având în vedere că aveți în subordine companii importante, strategice?

Costin Borc: Sunt câteva lucruri care s-au făcut foarte bine și mai este încă un drum foarte lung. Spuneam pe la începutul guvernării că numai a schimba Consiliile de Administrație și directorul general nu o să schimbe performanța întreprinderilor de stat dintr-odată. Ce am făcut? În primul rând, cu adoptarea amendamentelor la Ordonanța 109, aprobarea Legii 111, cu aprobarea și publicarea normelor, cred că am pășit definitiv pe calea depolitizării întreprinderilor de stat. Și în acest an nu cred că s-a putut reproșa acestui Guvern vreo numire politică la vreo întreprindere de stat. La Ministerul Economiei am reușit numiri la câteva dintre întreprinderile mari, poate cea mai de succes este Salrom, unde a fost numit un nou Consiliu de Administrație și Comisia de Nominalizare din cadrul Consiliului de Administrație a numit directorul general, o persoană pe care am avut plăcerea să o cunosc acum câteva zile, după numire, și ăsta cred că este deja un pas extraordinar, să ai la una dintre marile companii de stat pe cineva pe care l-a numit Comisia de Nominalizare, cum trebuie numit.

Am mai reușit numirile la Societatea Națională a Apelor Minerale, la Cuprumin, la Transelectrica am numit Consiliul de Supraveghere și la Romarm am re-numit un board profesionist, la holdingul industriei de apărare. Procesele continuă. Au fost puțin întrerupte de promovarea normelor, dar eu cred că se merge înainte.

AGERPRES: În industria de apărare s-a făcut o analiză privind capacitățile de producție și retehnologizările necesare. Care este concluzia acestei analize?

Costin Borc: Mie mi se pare că, mai ales că s-a trecut o lege nouă a industriei de apărare, întreprinderile la care statul este acționar majoritar sau 100%, ar trebui să fuzioneze într-un viitor apropiat măcar pe niște divizii, dacă nu toate într-una singură, măcar pe grupe de producători, de echipament de transport, producători de muniție, de armament, pentru că, așa cum sunt ele astăzi organizate, sunt câteva care de ani de zile ori nu lucrează ori au o cifră de afaceri foarte mică și ar putea să devină niște secții ale celorlalte.

Momentul este foarte prielnic pentru că există un curent foarte bun în Europa de dezvoltare a industriei de apărare și România ar trebui să participe la acest efort. Noi ne-am concentrat efortul anul acesta la a încorpora în România proiectul de transportor blindat 8x8. De ce spun asta? Pentru că, împreună cu Ministerul Apărării, am spus așa: 'Haideți să vedem care sunt proiectele de înzestrare ale armatei și haideți să vedem cum facem să cumpărăm cât mai puțin din străinătate sau cel puțin să nu cumpărăm de-a gata'. A fost pus în dezbatere publică și imediat s-au găsit voci să critice. De ce să fac corvete? Există un proiect de a produce patru corvete la Galați sau la Constanța. Lumea s-a legat de faptul că este un șantier olandez. E un șantier naval olandez din România, care a mai făcut corvete. Și șantierul naval din Constanța e la fel de capabil să facă asta...

Ideea este că nu mai suntem ca pe vremea lui Ceaușescu, să producem totul în România, de la șurub la echipament laser. Vrem să cumpărăm corvete de-a gata făcute în Franța, Marea Britanie sau SUA? La ce folosește industriei românești? Haideți să vedem cum putem să încorporăm în România cât mai mult! Da, nu am mai făcut corvete, nu avem un proiect de corvete, hai ne aliem cu cineva care face. La fel și la transportor, dar haide să facem un transportor românesc, dar cu un partener de marcă, și, decât să cumpărăm unul de-a gata și apoi să depindem de furnizorul străin și la piese și la mentenanță, hai să luăm ce nu putem să facem și să integrăm în România.

În câteva zile se va anunța un 'joint venture' pentru producerea transportorului blindat în România, exact pe acest model de a face un produs românesc la una dintre întreprinderile noastre care să aducă împreună cât mai mult din industria de apărare. La fel cu corvetele, la fel, probabil, la Brașov industria de elicoptere. Evident că, dacă Armata română sau Ministerul de Interne vor dori elicoptere, vom dori să fie făcute în România, împreună cu un producător, fie Airbus, care își deschide fabrica acum, fie IAR.

Pentru mine așa arată industria de apărare din România: fuzionată, ca să aibă cât de cât o talie economică, să fie un partener serios pentru producători și cooperări cu aliați, cu parteneri europeni, pentru a satisface nevoile Armatei române în principal și de a fi prezenți după aceea și pe piețe de export, pe terțe piețe, cu produsele noastre.

AGERPRES: Recent a fost un scandal legat de organizarea târgului SIAL de la Paris și ați cerut Corpului de control al ministerului să facă o analiză. Care sunt concluziile?

Costin Borc: A fost Corpul nostru de control, ne-au dat rezultatele într-o săptămână, le-am dat mai departe Corpului de control al prim-ministrului, care a început în același timp o anchetă pe SIAL, pe târguri în general. Ei au avut discuții cu patronatele și încă își definitivează raportul. Nu am vazut raportul Corpului de control al premierului, încă nu este terminat.

Ce s-a întâmplat la SIAL este regretabil, dar nu este o excepție. Prezența noastră la târguri în general nu este de calitate, din mai multe motive structurale. În primul rând, anul acesta au fost prevăzute 80 de târguri. Anul trecut s-au făcut în jur de 45, anul acesta s-au realizat până acum vreo 41. Cam asta este capacitatea la care persoanele pe care le avem azi se pot înhăma.

Statul român este unul dintre cele mai generoase state în ceea ce privește ajutorul la export. Noi plătim la participări la târguri totul. Plătim un organizator care plătește și bilete de avion, și camere de hotel, și traducător, și cărți de vizită, și broșuri, și standuri. Nimeni în Europa nu este atât de generos. Și mai este un lucru care este bine de spus: în momentul în care ai o finanțare și din partea participantului, o coparticipare, interesul este mult mai mare. M-am uitat la firmele de la SIAL și sunt firme care scriu acolo că au primit cel mai puțin 7.000 de euro și cel mai mult 60 și ceva de mii de euro în ajutoare de minimis de participare la târguri și care completează în fișă că n-au avut niciun beneficiu la export, că n-au încheiat niciun contract, dar că au avut întâlniri.

Aștept raportul Corpului de control. Noi ne-am pregătit cu o reorganizare și o regândire a modului de a sprijini participarea firmelor noastre la export, o regândire care să ajute mai mult firmele. Am făcut deja un prim pas, în a plăti direct participarea la târg, noi plătim direct chiria către organizatorul târgului. În același timp, pregătim un proiect de Hotărâre de Guvern prin care să introducem ca o parte din banii pe care îi dăm azi pentru târguri să îi dăm direct. În loc ca participarea la târg să fie făcută prin patronatul de ramură să fie făcută cu un organizator. Să spunem foarte clar: ești o firmă care ai activitate de export, vrei să fii sprijinit în activitatea de export, te înscrii frumos la ajutor de minimis ca orice altă firmă și sprijinim direct această participare, care poate să însemne nu neapărat participare la târg, poate să însemne și pregătire pentru târg.

AGERPRES: În altă ordine de idei, care este opinia dumneavoastră legată de creșterile salariale aprobate recent în Parlament?

Costin Borc: Părerea mea este că în administrație nu se pot face măriri salariale decât împreună cu un proiect de reformă serioasă a administrației. Astăzi, noi avem cheltuieli cu salariile mai mari decât cheltuielile cu investițiile. Avem, citesc prin ziare, salariile din administrația publică și, mai ales din administrația centrală, mult mai mari decât altă țară din zona noastră. Am văzut azi într-un ziar o comparație cu opt state și doar la Sănătate stăm mai prost, dar în administrație, comparat cu salariul mediu, suntem mult peste media celorlalte țări. Plătim cel mai bine dintre țările din jurul nostru. Dacă vrem să favorizăm producția din România și noi luăm forță de muncă din producție și o ducem în administrație, nu creăm implicit bariere inițiativei private? Eu cred că trebui să existe un echilibru.

Deci, măririle salariale, evident așa cum au fost ele propuse, eu le văd acum ca pe o măsură de campanie electorală. Nu pot spune că nu pot fi făcute măriri salariale, dar ele trebuie gândite puțin mai larg: ce administrație avem, cum vrem să arate această administrație. Când vorbim de restructurare nu trebuie să spunem: asta înseamnă să dăm afară oameni. Unu, sunt foarte multe locuri vacante și, doi, putem să automatizăm și să digitalizăm foarte mult din administrație și vor apărea niște posturi care sunt redundante. Putem să spunem că dintre cei care ies la pensie nu îi înlocuim pe toți, ci înlocuim unul din doi, putem spune că înlocuim unul din trei care ies la pensie.

Se pot gândi formule în care să existe o scădere a dimensiunii administrației, care să permită niște măriri de salarii sănătoase și bazate pe realitate.

O economie ca a României nu poate să absoarbă o creștere salarială ca asta. Nu există producție suficientă și, atunci, noi am mărit salariile ca să dăm bani la nemți și la francezi și de unde am mai importat lucruri în final.

AGERPRES: Din informațiile pe care le avem, săptămâna viitoare va avea loc o rectificare bugetară. Cum va fi această rectificare? Cine primește primește bani în plus?

Costin Borc: Da. Va fi o rectificare pozitivă. Banii se duc la PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.), la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Sunt proiectele care au mers cel mai bine anul acesta. Și la Agricultură merg ceva bani, cred că și la Muncă. Pentru restul, cam toată lumea dă câte ceva...

AGERPRES: FMI a estimat că România va avea anul acesta cea mai mare creștere economică din regiune. Și Comisia Europeană a revizuit recent, în sus, estimarea de creștere pentru România. Este sustenabilă această creștere economică?

Costin Borc: Eu zic că poate să fie sustenabilă. Anul acesta a fost bazată pe consum, dar există investiții din profitul reinvestit, sunt economii ale populației care pot fi prin bănci, prin bursa de valori puse în economie. Întrebarea este cât de mult împingem consumul. Dacă noi, în continuare, mergem pe reduceri de taxe, măriri de salarii, ce facem? Ducem veniturile în jos — spunea unul dintre analiștii economici că anul viitor vom avea cel mai mic venit ca procent din PIB în venituri bugetare.

Evident că direcția asta este nesustenabilă. Campania electorală ar fi trebuit să fie după mintea mea — dar eu sunt mai mult economist și mai puțin politician — ar fi trebuit să fie în jurul acestei idei: ce fel de stat vrem? Vrem un stat care să ne dea educație, sănătate, infrastructură, cultură, la nivel de vechi stat membru? Atunci trebuie să fie și veniturile bugetare acolo. Sau nu vrem genul acesta de stat și atunci am putea să reducem taxele. Mie mi se pare o ecuație foarte simplă: de atâția bani facem atâtea lucruri. Vrem să reducem banii pe care-i avem, nu putem să facem restul. Sigur că cineva poate să acuze că asta este o viziune statică și că, dacă stimulăm suficient de mult economia...dar vedeți, stimulând consumul și stimulând prin consum, crescând importul, banii nu rămân în industrie, nu rămân în locuri de muncă, undeva sigur că trebuie făcut mult mai mult, să gestionăm mai bine întreprinderile de stat ca să aducă mai mult venit la stat, să gestionăm administrația publică. Eu m-aș fi bucurat să avem mai multe dezbateri în campania electorală pe temele acestea.

AGERPRES: Premierul a sesizat recent Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor în legătură cu faptul că nu se poate plăti în lei la bordul aeronavelor Ryanair. Aveți vreun răspuns de la ANPC?

Costin Borc: Da, ANPC a investigat cererea premierului. S-a uitat la ceea ce a spus prim-ministrul, ca de altfel orice alt consumator, nu vreau să creadă cineva că, dacă este prim ministru se uită cu celeritate...ANPC analizează cererile oricărui consumator. Eu stăteam mai în spate și am auzit mai multă lume destul de nemulțumită că nu se poate plăti în lei.

În primul rând, regulamentul valutar ține de Banca Națională și ANPC s-a îndreptat către Banca Națională și am înțeles de la Ryanair, din discuția pe care au avut-o cu ANPC, că sunt la începutul operațiunilor în România și că vor face tot posibilul pentru satisfacerea clienților și prin adoptarea plăților în lei la bordul avioanelor. Ryanair este o firmă low-cost și atunci încearcă cât de mult poate să rămână în costuri foarte mici și, atunci, a accepta lei înseamnă să țină o contabilitate în lei, dar asta nu-i scuză. Eu cred că orice firmă care vrea să opereze în România, vrea să-și atragă clienți români cât mai mulți — și eu cred că acesta este un gest firesc către consumatorul român — să accepte moneda țării în care este. Liniile low-cost fac un serviciu foarte bun și apreciat de consumator. Sper că ei, dorind să se dezvolte, vor ști să răspundă cerințelor consumatorilor din România.

AGERPRES: Membrii Cabinetului Cioloș zboară cu avionul la economy, merg cu transportul în comun... Este aceasta o cerință a premierului?

Costin Borc: Mare parte dintre noi, de fapt toți, suntem niște oameni obișnuiți. Am venit de pe unde am venit și o să ne întoarcem de unde am venit. Încercăm să trăim cât mai normal, să mergem pe jos, să mergem cu autobuzul, cu metroul, să mergem cu avionul la economy, pentru că nu văd de ce să zbor la business în Europa....Eu vin de la o firmă privată. Regulile erau foarte simple: sub patru ore, indiferent cine ești în firmă, zbori la economy. Peste patru ore, pentru că este mai important să fii capabil să muncești când ajungi, să fii productiv acolo, ți se acceptă să zbori la business. Dar, dacă transportul public în București ar fi și mai bun decât este, cred că și mai multă lume ar merge cu autobuzul.

AGERPRES: Când ați mers ultima oară cu metroul?

Costin Borc: Cu metroul am mers acum vreo lună. Cu autobuzul alaltăieri, e normal...Cu autobuzul ajungi câteodată mult mai repede decât cu mașina.

AGERPRES: Mai aveți trei săptămâni până la sfârșitul guvernării. Ce veți face în continuare?

Costin Borc: Primul lucru pe care aștept să-l fac este să-mi iau o săptămână de vacanță, pentru că n-am avut avut deloc vacanță anul acesta. În afară de două week-end-uri lungi, mi-am luat o dată liber vineri și o dată luni. Sper ca noul Guvern să vină înainte de Crăciun, să am și eu o săptămână de vacanță și câteva zile de Crăciun, după care mă voi reîntoarce în privat.

AGERPRES: Să presupunem că va fi un Cabinet Cioloș 2 și vi se va face propunerea să continuați proiectele pe care le-ați început. Ați accepta?

Costin Borc: Știți cum zice lumea în politică: niciodată să nu spui nu, pentru că niciodată nu știi ce se întâmplă. Acum exact un an, când premierul Cioloș m-a sunat și nu-l cunoșteam, și am intrat în Palatul Victoria să vorbesc cu el, îmi spusese că vrea să-mi propună postul de ministru al Economiei. A fost o surpriză. Nu știam dimineața că seara o să accept să fiu ministru. Și asta, ca să mai tăiem puțin din lucrurile cu Guvernul Cioloș un Guvern ilegitim. Am fost votați în Parlament cu o majoritate foarte mare. Este un Guvern ca orice Guvern, nu e un Guvern politic, este independent. Dar nu e un Guvern impus, a trecut prin audieri în Parlament, a trecut prin votul Parlamentului, cu miniștri care au trecut prin moțiuni, miniștri care s-au schimbat. Nu am știut atunci că o să fim votați în Parlament. Nu știu deocamdată ce să vă răspund. Deocamdată, planurile mele sunt altele, dar "never say never".

Sursa: Agerpress