Grigorescu: Proiectul cel mai important in urmatorii 15 ani este inlocuirea capacitatilor de productie care ies din uz

Cel mai important proiect in cadrul Strategiei Energetice este cel al inlocuirii capacitatilor de productie care ies din uz, o treime din cei 14.000 de megawati utili fiind in aceasta situatie in urmatorii 15 ani, a declarat, joi, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

"Proiectul cel mai important în următorii 15 ani este înlocuirea acestor megawați care ies din uz. Trebuie să înlocuim aproape o treime din parcul de capacități de producție, din parcul nostru de agregate, de centrale. Între 4.000 și 5.000 de MW vor ieși din uz din cei 14.000 MW utili, în următorii 15 ani. (...). Este vorba de o ieșire din uz datorată epuizării echipamentelor sub aspect fizic și tehnologic. De aici apare o oportunitate, pentru că o parte din acei MW care vor dispărea din mix vor fi înlocuiți de cele două reactoare nucleare, dar acestea nu sunt singurele capacități de producție care se vor dezvolta. Vor exista modernizări și în capacități de gaze naturale, capacități hidro-energetice, inclusiv pe zona regenerabilelor, dar nu cu tehnologia actuală. Vom asista la o dezvoltare a acestor capacități instalate în zona regenerabilelor, dar nu cu suport de la stat ci pur și simplu datorită competitivității economice", a spus Victor Grigorescu, la sesiunea online "De vorbă cu ministrul tău", inițiativă a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari și cetățeni.

În opinia acestuia, înnoirea capacităților de producție care ies din uz se va realiza nu doar cu suport de la stat ci și cu cel al companiilor private.

"Sunt convins că la înnoirea acestor capacități, care este legată și de realitatea sectorului energetic românesc, nu numai statul va investi, nu numai statul va face o analiză la nivelul companiilor unde deține acțiuni, ci cu siguranță și actorii privați sau companiile care au un cumul de acționari vor face același lucru. Este o piață la care această modernizare va contribui cred și sper cu cele mai eficiente proiecte", a precizat ministrul Energiei.

În ceea ce privește proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, ministrul de resort susține că documentul indică viziunea din perspectiva anilor 2030 și modul în care va evolua mixul energetic în următorii 15 ani.

"Dacă o să vă uitați, o să vedeți că vom continua să păstrăm cărbune, continuăm să dezvoltăm, cel mai probabil, sectorul nuclear, vom continua să dezvoltăm și sectorul energiilor regenerabile. Cred că este foarte important să vorbim în momentul de față de politicile acestea care sunt neutre din punct de vedere tehnologic, în sensul în care nu ar trebui să facem ceea ce poate am făcut în trecut, respectiv să sprijinim acele tehnologii care nu îndeplinesc criteriile de eficiență. Ar trebui să vedem care este tehnologia eficientă din punct de vedere economic și cât costă ea în mod real. Ar trebui să ne uităm să dezvoltăm acele resurse pe care noi le avem, nuclear este unul dintre ele, dar nu numai, pentru că rămâne cărbunele, partea de hidro, regenerabilele, gazele naturale, dar să vedem cum anume aceste resurse sunt echilibrate", a adăugat Grigorescu.

Ministerul Energiei a lansat marți, 15 noiembrie, în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050.

"Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiștilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experți din domeniu și mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăsește în ideile exprimate în acest document. E demn de reținut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât și pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi și să ne putem construi scenarii solide pentru direcțiile pe care ni le dorim în viitor", a precizat ministrul Economiei într-un comunicat remis AGERPRES.

Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, piețe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată și sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanță energetică și protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice.

"Pentru întemeierea solidă a opțiunilor strategice, a fost realizat un studiu complex și detaliat de modelare macroeconomică, cu simularea numerică și compararea a aproape 50 de scenarii, subscenarii și senzitivități. Modelarea a fost realizată de consorțiul internațional Ernst & Young", precizează Ministerul Energiei.

Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate la finalul lunii octombrie de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producția internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară.

Investițiile necesare în sectorul energetic românesc se ridică la 1,5 — 2 miliarde de euro pe an, potrivit acelorași date preliminare.

Sursa: Agerpress