Dumitru (Pro Agro): Comisia Europeana nu este un "bau-bau" al Romaniei in ceea ce priveste legea supermarketurilor

Comisia Europeana nu este un "bau-bau" al Romaniei in ceea ce priveste legea supermarketurilor, deoarece dincolo de procedura de infringment, care este una preliminara, sunt doua luni la dispozitie pentru a oferi explicatii pe toate punctele posibile, a declarat, marti, presedintele Pro Agro, Emil Dumitru.

"Eu cred că legea supermarketurilor a avut intenții foarte bune, iar dacă este ceva de modificat, vom putea modifica. Comisia Europeană nu este un "bau-bau" al Europei și al României și cred că dincolo de procedura de infringment, care este o procedură preliminară, avem două luni să explicăm Comisiei toate punctele posibile. Eu cred că două dintre puncte pot fi fără probleme aprobate, dar al treilea punct, respectiv lanțul scurt, nu și-a făcut efectele. Nu putem vorbi despre un potențial prejudiciu pe care Legea 150/2016 l-a produs, atâta timp cât nu avem norme de aprobare pe lanțul scurt de aprovizionare", a precizat Dumitru, într-o conferință pe teme agricole.

Acesta susține că ar fi nevoie de parteneriate între fermieri, procesatori și lanțurile de retail pentru reglementarea comerțului modern cu produse agroalimentare, dar și pentru împărțirea echitabilă a profitului.

"Eu cred că nu a fost împiedicat comerțul din rețelele comerciale ale căror cifră de afaceri este mai mare de două milioane de euro. Consider că trebuie să vedem unde se intersectează cererea și oferta și unde putem să facem acele parteneriate între fermieri, procesatori și retail. Astăzi, retailerii au cam 65% din piața organizată a comerțului cu produse agroalimentare și din datele pe care Ministerul Finanțelor le-a publicat pe site reprezintă o cifră de afaceri undeva la 7,7 miliarde de euro. Eu cred că dacă tot plătim în fiecare an trei miliarde de euro fermierilor români, n-ar trebui să le găsim aceste trei miliarde de euro doar în profitul acestor multinaționale ci să existe o împărțire echitabilă", a mai spus președintele Pro Agro.

Întrebat ce părere are despre declarația președintelui Romalimenta, Sorin Minea, potrivit căreia România este o piață de mâna a doua, Emil Dumitru a precizat că producătorii români respectă toate cerințele Uniunii Europene, iar produsele românești nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre.

"Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea, îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat acel parteneriat despre care vă spuneam. (...) Din punct de vedere al trasabilității și a normelor sanitar-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele UE și produsele realizate în fermele noastre nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială, de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide", a mai spus președintele Pro Agro.

În ceea ce privește importurile de lapte al României, Emil Dumitru susține că 17% din cantitatea de lapte a venit anul trecut din comerțul intracomunitar, deși România nu și-a atins niciodată cota de lapte.

"Colegii din industria de procesare a laptelui o să îmi spună că nu sunt eu abilitat să vorbesc despre piața laptelui, dar am văzut niște date publicate de INS anul trecut, în care 17% din cantitatea de lapte a venit din comerțul intracomunitar. Practic, România nu și-a atins niciodată cota de lapte și eu cred că este nevoie de o discuție foarte serioasă pe acele relații contractuale(...)", a precizat Dumitru.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat marți că Legea potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt nu trebuie abandonată, chiar dacă Comisia Europeană (CE) a declanșat procedura de infringement asupra României din această cauză, iar statul român are argumente să o susțină.

"Nu cred că trebuie să capitulăm fiindcă am primit avertisment de la Comisia Europeană în ceea ce privește legea referitoare la faptul că 51% din produsele din magazinele marilor lanțuri comerciale trebuie să provină de la producătorii locali. Nu trebuie să renunțăm la toată legea și să dăm înapoi cu totul. Ne-am așteptat ca legea să aibă dificultăți în implementare și am crezut că este necesară o corecție a ei. De asemenea, este important cum arată normele de aplicare. Deci trebuie să vedem ce putem face să funcționeze cât mai bine și să apară normele de aplicare", a explicat președintele Consiliului Concurenței, la conferința PRIA Competition.

Potrivit acestuia, statul român are argumente să susțină această prevedere, iar dialogul cu Comisia Europeană va fi legat de procentul de 51% din produse pe lanțul scurt.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat, la jumătatea lunii februarie, că va susține Legea privind comercializarea produselor agricole "până în pragul interesului fermierului român", confirmând că în cel mult două luni se vor modifica toate articolele din lege care ridică probleme Comisiei Europene.

CE a lansat proceduri de infringement împotriva României și Ungariei în privința comerțului cu amănuntul al produselor agricole și alimentare.

Potrivit forului european, în România, se solicită marilor retaileri să achiziționeze cel puțin 51% din produsele agricole și alimentare de la producătorii locali, ceea ce provoacă temeri privind respectarea principiului liberei circulații a bunurilor. Aceeași lege cere retailerilor să promoveze produsele de origine românească, restricționând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse să fie plasate în ofertă, ceea ce contrazice libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Conform reglementărilor UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai când există o necesitate justificată de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sănătatea publică. Nici Ungaria și nici România nu au furnizat dovezi că măsurile adoptate pe plan național sunt justificate și proporționate. Autoritățile ungare și române au două luni la dispoziție pentru a răspunde argumentelor prezentate de CE.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia magazinele mari sunt obligate să expună la raft 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, a fost aprobată la începutul lunii iunie a anului trecut de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv până la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Sursa: Agerpress