Elisabetta Capannelli: Romania trebuie sa continue reformarea intreprinderilor de stat pentru sustinerea cresterii economice

Romania trebuie sa continue reformarea si modernizarea marilor intreprinderi de stat pentru sustinerea cresterii economice, in contextul in care sectorul - cel mai mare din Europa dupa numarul societatilor - este ineficient din punct de vedere economic, iar unele companii genereaza pierderi mari, sustine Elisabetta Capannelli, director de tara al Bancii Mondiale pentru Romania si Ungaria.

"În condițiile în care noul Guvern de la București începe să-și pună în aplicare programul și caută factori de creștere economica puternici, sustenabili și echitabili, consider că unul dintre primele domenii asupra cărora autoritățile trebuie să se concentreze îl constituie continuarea reformei și modernizarea marilor întreprinderi de stat din România (IS). Cu aproximativ 1.200 IS-uri în România, dintre care pentru aproximativ 300 Guvernul deține pachetul majoritar, sectorul IS rămâne amplu — este cel mai mare din Europa din punctul de vedere al numărului societăților — dar ineficient din punct de vedere economic, iar unele societăți generează pierderi mari", scrie Elisabetta Capannelli pe blog.

Deși România a sporit cu succes performanța unora dintre întreprinderile de stat, în special în sectorul energetic, directorul BM afirmă că în sectorul transporturilor mai sunt necesare o viziune și o 'foaie de parcurs' credibile.

"Prin intermediul îmbunătățirilor la nivelul guvernanței corporative, precum și prin privatizări și vânzarea pachetelor minoritare, România a sporit cu succes performanța unora dintre IS-uri, în special în sectorul energetic, cum ar fi cazul unor societăți ca Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Romgaz și Electrica. Cu toate acestea, rămâne totuși o agendă a restructurării nefinalizată, în special în sectorul transporturilor, pentru care sunt necesare o viziune și o 'foaie de parcurs' credibile, de natură să îmbunătățească performanța. În condițiile în care trebuie continuate progresiv și implementate pentru multe IS-uri dezinvestirea, privatizările, emisiunile de acțiuni și vânzarea de acțiuni, pentru altele Guvernul va dori să-și păstreze o anumită formă de control. Cu toate acestea, nu există niciun motiv pentru care profitabilitatea scăzută sau performanța scăzută a acestor societăți ar trebui tolerate și nu există nicio scuză pentru aceste IS-uri să continue să sufere de pe urma unor structuri de guvernanță inadecvate", mai spune Capannelli.

Directorul de țară al Băncii Mondiale afirmă că guvernele care s-au succedat în ultimii cinci ani s-au concentrat pe structura de guvernanță corporativă a societăților românești aflate în proprietatea statului, fiind înregistrare "importante progrese"..

"Au fost instituite un cadru legal și anumite procese de sprijin pentru a facilita recrutarea de personal pentru consiliile IS-urilor și pentru structurile de conducere ale acestora, care să nu fie alese pe criterii politice, ci pe capacitatea de leadership, precum și pe criterii tehnice și cunoștințe avansate în domeniul administrării afacerilor. Autoritățile române au înregistrat progrese importante în acest sens. O ordonanță de urgență (cunoscută și ca OUG 109) a fost emisă în 2011 și, în cele din urmă, a fost transformată în Legea (nr. 111) privind guvernanța corporativă a întreprinderilor, în mai 2016. Noua lege oferă o abordare consecventă a procesului de selecție, promovare și retribuire a directorilor IS-urilor, introducând stimulentele pentru performanță", arată Capannelli.

De asemenea, ea subliniază că, prin respectiva lege, se instituie și un sistem de performanță, astfel încât Guvernul să poată stabili dacă se realizează vreun profit și cât de rapid.

"Procesul de implementare a noului cadru de guvernanță corporativă nu trebuie stopat și nici inversat. Accentul pus pe depolitizarea și pe profesionalizarea Consiliilor de Administrație ale IS-urilor aflate în subordinea ministerelor de linie a generat anumite rezultate. În perioada 2014 — 2016, numărul întreprinderilor care și-au profesionalizat Consiliul de Administrație a depășit 25%, iar acest proces a început și pentru multe alte societăți. Reforma guvernanței IS-urilor din România constituie un pas important pentru îmbunătățirea performanțelor generale ale IS-urilor. Aceste reforme ar trebui să continue în ritmul actual, punându-se în aplicare legislația din domeniu și monitorizându-se rezultatele. Consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice și a ministerelor de linie care supervizează agenda de reformă a IS-urilor ar trebui să fie prioritizată pe agenda de lucru", adaugă Capannelli, pe blog.

Potrivit sursei citate, experiența acumulată la nivel european și internațional demonstrează că performanța întreprinderilor de stat se îmbunătățește vizibil în situațiile în care se aderă strict la regulile privitoare la guvernanța corporativă, concentrându-se activitatea pe performanță "mai degrabă decât pe clientelism, precum și pe concurență, ca factori de susținere a succesului".

Germania, Franța, Austria, Suedia sunt doar câteva exemple de țări ale Uniunii Europene care au reușit să-și gestioneze cu succes sectorul IS-urilor, susține Capannelli.

În plus, ea mai afirmă că accelerarea procesului de convergență cu UE necesită o atenție sporită față de agenda reformelor structurale, inclusiv în sectorul întreprinderilor de stat.

"O performanță mai bună a IS-urilor din România va spori potențialul de creștere economică al acestei țări pe termen lung, va crea locuri de muncă mai bune și va avea efecte de multiplicare pozitive asupra dezvoltării locale și regionale, în plus față de veniturile mai mari la buget. Similar cu orice alt actor de pe piață, care este în competiție pentru succes, IS-urile din România trebuie să-și schimbe direcția de acțiune, concentrându-și procesul decizional pe responsabilitate și pe performanță. Decidenții politici din România ar trebui să joace un rol definitoriu de leadership atunci când se elaborează viziunea de restructurare și succesul pe termen lung al IS-urilor, care să includă mecanisme adecvate de monitorizare și decizii de politici corecte luate în vederea susținerii activităților", afirmă Capannelli.

Nu în cele din urmă, directorul BM atrage atenția că publicul trebuie și el să joace un rol central, solicitând ca resursele publice să fie cheltuite într-o manieră care să permită obținerea unor rezultate socio-economice mai bune pentru toți cetățenii României, "mai degrabă decât să fie canalizate pentru abordarea unor datorii pe termen lung ale unor participanți la piață neperformanți".

Directorul de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria își încheie postarea afirmând: "Sunt în așteptarea implementării continue și accelerării a acestei agende de creștere, care a fost dezvoltată în ultimii ani de guverne succesive ale României".

Sursa: Agerpress