Ministerul Agriculturii a demarat discutii privind politica agricola comuna incepand cu 2020
Data publicarii: 20-03-2017 | EconomieMinisterul Agriculturii a demarat discutii cu reprezentantii sectorului pentru a contura punctul de vedere al Romaniei in ceea ce priveste politica agricola comuna incepand cu anul 2020, a declarat, luni, Elena Tatomir, director general al Directiei Generale Politici Agricole si Strategii din Ministerul Agriculturii, in cadrul conferintei PRIA Agriculture.
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
"Săptămâna aceasta este o săptămână foarte încărcată în ceea ce privește discutarea viitorului politicii agricole comune. S-au trimis invitații și pe 24 (martie — n.r.) avem întâlniri la Ministerul Agriculturii, pentru că deja ne pregătim cu puncte de vedere pentru politica începând din 2020 și poate în cadrul acestor întâlniri, pe baza a ceea ce s-a realizat în ultimii acești ani, să vedem ce a mers și ce nu a mers, ca să ne spunem părerea pentru viitoarea politică agricolă comună", a spus Tatomir.
Potrivit acesteia, un semnal de alarmă îl reprezintă faptul că, potrivit statisticilor, România exportă foarte multă materie primă.
"Poate ar trebui să ne uităm la numite sectoare. S-a vorbit aici că se exportă foarte multă materie primă. Toți ne-am dori să dăm plus valoare produselor noastre să exportăm produse procesate, poate ar trebui să acționăm în această cale", a continuat reprezentantul Ministerului Agriculturii.
Ea a menționat că, în cadrul ministerului, au fost constituite grupe de lucru pe toate sectoarele de activitate.
"Am trimis adrese peste tot, pentru că APIA duce o politică să zicem puțin agresivă în ceea ce privește înregistrarea cererilor de plată și ne dorim cu toții ca aceste cereri e plată să se finalizeze la 15 mai, pentru a da posibilitatea înregistrării și controlului și pentru ca subvențiile să poată să fie primite de fermieri la timp, iar ei să beneficieze cât mai repede de acești bani", a mai spus Tatomir.
Anterior, tot în cadrul conferinței PRIA Agriculture, Florentina Dumitru, director general al Direcției Economice din cadrul Institutului Naționale de Statistică (INS), a declarat că România a importat anul trecut produse agroalimentare în valoare de 6,8 miliarde de euro și a exportat în valoare de 6,2 milioane de euro, rezultând un deficit comercial de 600 de milioane de euro, în creștere cu 100 de milioane de euro față de anul 2015, a declarat, luni,
Potrivit acesteia, exportul de produse agroalimentare anul trecut a fost de 6,2 miliarde de euro, în creștere cu 4,2% față de 2015. Ponderea exporturilor cu aceste produse, în totalul exporturilor României. este de 10,7% în 2016, nivel comparabil cu 2015.
Peste jumătate din exporturile de produse vegetale, 56%, au reprezentat cerealele și semințele și plantele oleaginoase, mai mult de un sfert din exporturi sunt băuturi și tutun.
Ca zone de destinație, 61% dintre exporturi au avut ca destinație spațiul intracomunitar, respectiv Italia, Bulgaria, Olanda, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Belgia și Grecia. În afara UE, mărfurile agroalimentare au plecat în special către Egipt, Iordania, Libia și Turcia.
"În topul produselor exportate, din punctul de vedere al valorii, se află grâu și măslini, exportate în Egipt, Iordania Libia, Etiopia, Spania, Sudan, Italia, Maroc. Pe locul doi sunt țigările de foi, trabucuri, țigări din tutun și înlocuitori de tutun, în țări precum Italia, Cehia, Germania, Grecia. Pe locul trei se află porumbul, care pleacă cu preponderență în Spania (13%), da și în alte țări, precum Egipt, Olanda, Italia, Portugalia, Federația Rusă", a spus oficialul INS.
Potrivit acesteia, importurile au înregistrat o creștere de 12% în 2016, ajungând la valoarea de 6,8 miliarde de euro, față de 6,1 miliarde de euro în 2015. Ponderea lor în totalul importurilor țării a fost de 10,1%, mai mare decât în 2015, când a fost 9,6%.
Principalele țări de import au fost Ungaria (16%), Germania, Polonia, Bulgaria, Olanda, Italia, Franța, Spania, Grecia, Turcia, Brazilia.
În topul produselor importate se află carnea de porc, grâul și măsline, produse de panificație, ciocolată, hrana animalelor, brânzeturi, tutunuri, zahăr.
"Balanța comercială este deficitară, soldul fiind de 600 de milioane de euro, în creștere cu 100 de milioane de euro față de anul anterior", a mai spus directorul INS. Principalele țări cu care avem deficite sunt Ungaria, Germania, Polonia, Brazilia, Portugalia.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide