Intarzierea transpunerii Directivei tutunului genereaza pierderi pentru comercianti, producatori si buget, afirma producatorii de tigari

Intarzierea transpunerii Directivei tutunului genereaza pierderi pentru comercianti, producatori si buget, se arata intr-un comunicat de presa al companiei JTI remis, vineri, AGERPRES.

Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.

'Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depășită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislație s-a scurtat la doar șase luni', se arată în document.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria susține că milioane de pachete devin neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum.

'Am fabricat și am pus pe piață produse pentru care am plătit accize și taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanțelor a încasat accizele și TVA corespunzătoare, Ministerul Sănătății a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului și Sporturilor contribuția pentru sport, Imprimeria Națională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase și distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele și doar dacă și când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotația și managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport și distrugere, salariile oamenilor implicați în acest proiect mamut inutil. Așadar, pierd și plătesc producătorii, comercianții, statul, nu experții și activiștii care au întârziat transpunerea', a declarat Lazăr.

Conform JTI, Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligație de retragere a produselor neconforme pentru producători.

'Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme și produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autoritățile fiscale și de constituirea comisiei de distrugere, în prezența autorităților de aplicare a legii. În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecință scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendința de scădere a consumului de țigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piața tutunului. Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafața pachetului, situate în partea de sus, pe față și pe spate. Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020', menționează sursa citată.

De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a țigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE.

'Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc.), eficiența sistemului e mai mult decât îndoielnică', informează JTI.

La rândul lor, reprezentanții British American Tobacco România au arătat că întârzierea transpunerii Directivei Europene a Tutunului a crescut prețul țigărilor cu 0,5 lei/pachet.

"În loc de un an, cât prevedea Directiva Europeană a Tutunului, producătorii de tutun au avut la dispoziție doar șase luni pentru a se asigura că pe piață vor mai rămâne doar pachete conforme cu legea de transpunere a Directivei. British American Tobacco a făcut eforturi logistice și financiare mari pentru a curăța piața de produsele fabricate conform legislației anterioare și a limita, astfel, pierderile atât pentru companie, cât și pentru stat, care va fi nevoit să restituie accizele încasate pentru produsele care nu vor mai putea fi vândute', a declarat Gemma Webb, CEO al British American Tobacco România.

De asemenea, BAT România precizează că transpunerea Directivei Europene a Tutunului a presupus investiții în adaptarea liniilor de producție, noi ambalaje și eforturi suplimentare ale BAT pentru ca pe 20 mai 2017 niciunul dintre pachetele care nu respectă cerințele noii legislații să nu se mai regăsească pe piață.

'Din păcate, nota de plată a Directivei Europene nu este finală, pentru că nici măcar acum legislația națională nu este completă. În primul rând, nu a fost armonizată legislația secundară națională cu cea europeană, ceea ce afectează competitivitatea fabricii din România în raport cu alte fabrici din Europa și din lume. În al doilea rând, și mai îngrijorător, România nu are încă o poziție clară asupra sistemului de trasabilitate a produselor care va trebui implementat în mai puțin de doi ani la nivelul Uniunii Europene. Și asta deși impactul acestui sistem se va face simțit la nivelul întregului lanț logistic, de la linia de producție până la primul punct de vânzare cu amănuntul. Costurile care vor însoți toate aceste transformări atât din partea industriei, cât și din partea statelor naționale vor depinde într-o foarte mare măsură de capacitatea de negociere a fiecărui stat membru. De aceea, reiterăm deschiderea British American Tobacco de a coopera cu autoritățile din România pentru o abordare proactivă și constructivă în fața provocărilor viitoare', a adăugat Gemma Webb.

Sursa: Agerpress