INTERVIU VIDEO Pana: Romanii trebuie sa inteleaga ca padurea nu inseamna numai bani; tinta noastra, utopica, dar realizabila: zero taieri ilegale

Romania inca se mai confrunta cu fenomenul taierilor ilegale de lemn, insa volumul s-a diminuat in ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, iar tinta noastra, utopica, dar realizabila, este sa ajungem la zero taieri ilegale de lemn, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apelor si Padurilor, Doina Pana.

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Ministrul de resort a precizat, totodată, că beneficiile aduse de sistemul informatic Radarul Pădurilor a condus la salvarea de la tăiere ilegală a patru milioane de metri cubi de lemn, în timp ce portalul Inspectorul Pădurii, lansat în 2016, trebuie dezvoltat și completat cu informații relevante pentru a-și dovedi eficacitatea.

Pe de altă parte, potrivit ministrului Doina Pană, până la începutul lunii septembrie a acestui an va fi prezentat Parlamentului un proiect de modificare a statutului personalului silvic, iar până în decembrie acesta să fie adoptat.

AGERPRES: Subiectul pădurilor rămâne unul de actualitate și aduce de la sine întrebări. Una dintre acestea este: se mai taie ilegal lemn din pădurile României la ora actuală și de ce încă se mai întâmplă acest fenomen? Doina Pană: Din păcate, răspunsul este afirmativ: da, se mai taie lemn ilegal. Pe de altă parte, există și o parte pozitivă, în sensul că se taie mult, mult mai puțin decât se tăia cu ani în urmă, datorită măsurilor care s-au luat. Precizez că în raportul Curții de Conturi din 2013 reieșea că circa 8,8 milioane de metri cubi de lemn se tăia ilegal, anual, în condițiile în care lemnul tăiat legal este de 18 milioane de metri cubi/an. La ora actuală, ca urmare a măsurilor care s-au luat, se mai taie circa 400.000 de metri cubi. Dacă raportăm la cei 8,8 milioane de metri cubi este un salt uriaș în bine. Asta nu înseamnă că ne place, că se mai taie încă ilegal lemn.

AGERPRES: Care sunt măsurile concrete luate de către Ministerul Apelor și Pădurilor pentru a preîntâmpina acest flagel? Doina Pană: Măsuri s-au luat încă din 2014. În primul rând, a fost acel Radar al Pădurilor care, de fapt, urmărește în timp real drumul lemnului din pădure până la destinatarul final pe baza unui cod unic pe care îl folosește. Este un sistem mai greu de înțeles ca să îl expun acum în câteva cuvinte. Vă pot spune de ce l-am numit Radarul Pădurilor și atunci toată lumea o să înțeleagă. Tăierile ilegale care au fost înainte, relevate și prin imagini satelitare comparative între 2008 și 2012, interval de timp în care au existat versanți întregi care au fost rași fără ca vreun polițist sau fără vreun angajat silvic să se sesizeze în acest sens. Datorită acestui Radar al Pădurilor, astfel de lucruri nu mai sunt posibile. De ce? Factorul uman e cam exclus, adică îmi trebuia un sistem tehnic care să nu depindă de bunăvoința de a vedea sau nu a polițistului sau al silvicului. Atunci am mers prin similitudine: de când nu mai poți negocia cu polițistul cu ce viteză ai circulat, există radarul, iar această Hotărâre de Guvern reglementează sistemul informatic Radarul Pădurilor.

După un an de funcționare, deja de pe piața lemnului au dispărut 4 milioane de metri cubi tăiat ilegal, echivalentul a 4 milioane de arbori cu vârsta de circa 70 de ani, deci mai mult decât am fi plantat 4 milioane de arbori. La ora actuală, după ce am totalizat toate controalele făcute de Gărzile Forestiere, de Corpul de Control al ministrului, toate forurile care controlează în sensul acesta, datorită Radarului Pădurilor, coroborat evident și cu o nouă lege a contravențiilor silvice, cu un Cod Silvic nou, care între timp a apărut, ele au coborât până la 400.000 de metri cubi.

Prin măsurile pe care le vom lua în continuare, și vă mărturisesc că este motivul principal pentru care am revenit în acest scaun de ministru, sunt pentru un target foarte înalt, unii ar spune utopic, dar eu îl văd realizabil, să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn.

Pe lângă măsurile demarate în 2014, care au însemnat Radarul Pădurilor — un instrument informatic care trebuie dezvoltat și poate fi dezvoltat, un nou Cod Silvic, care a stârnit foarte multă vâlvă. Vă aduc aminte că au fost lupte uriașe din partea unor operatori economici mari care își vedeau lezate interesele pentru că elimina monopolul, pentru că introducea dreptul de preempțiune pentru producătorii de mobilă, pentru că noi vrem ca valoarea lemnului să crească în afara țării, valoarea maximă fiind în mobilă, pentru că introducea asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație și introducea obligativitatea ca cel puțin 40% din ce s-a înregistrat anterior să valorifici superiori, pentru că introducea exploatarea și valorificarea locală, ceea ce este o cerință în strategia Uniunii Europene pe linie de păduri. Au existat foarte multe presiuni ca acel Cod Silvic să nu fie votat, a fost chiar întors de la Președinție, dar într-un final el a fost votat. Mai e nevoie de câteva norme de implementare pentru că el, ca să fie viabil, trebuie să existe cinci Hotărâri de Guvern și 14 Ordine de ministru și nu au fost date toate sau unele au fost date defectuos, de exemplu, cea legată de valorificarea masei lemnoase.

Tot în 2014, am trimis spre Parlament să amendeze Legea contravențiilor silvice, încât mijlocul de transport care transportă lemn ilegal să fie confiscat. Avem la ora actuală o nouă Lege a contravențiilor silvice, și asta a stârnit un pic de vâlvă.

Mai e ceva care lipsește: un nou statut al personalului silvic. Adică, cine nu își face treaba să dispară din sistem, iar cine îi face treaba să fie recompensat. Nu e normal ca un pădurar care are un inventar uriaș în jurul lui, și ca să poată veghea asupra acestui inventar trebuie să locuiască în pădure și singur întreținător de familie, să aibă 1.000 de lei pe lună, când un arbore dacă-l taie înseamnă de câteva ori salariul lui. Vrem ca oamenii din sistem cei care își fac treaba în sistem și sunt oameni care fac asta, chiar dacă este un sistem blamat pe bună dreptate la cât s-a tăiat ilegal, și cu complicitatea silvicilor. Vorbim de un sistem în care există și foarte mulți oameni de foarte bună credință, iar unii și-au dat viața în lupta cu mafiile din pădure — avem patru morți și peste 500 de spitalizați. Până la 1 septembrie voi veni în fața Parlamentului cu un proiect de modificare a statutului personalului silvic și estimez că, până în decembrie, când se ia vacanța parlamentară, să fie și adoptat.

Ce ar mai trebui făcut este schimbarea de mentalitate. Românii trebuie să înțeleagă că pădurea nu înseamnă numai bani, ci și social, ecologie. Pădurea este sursa de viață și de fapt pădurea ne ajută să nu avem inundațiile catastrofale pe care le avem, deci nu este orice marfă.

AGERPRES: Aminteați mai devreme de Radarul Pădurilor, dar în România mai există aplicația Inspectorul Pădurii și portalul cu același nume... Care este părerea dvs. referitor la aceste instrumente? Doina Pană: Ideea în sine este o idee foarte, foarte bună pe care și eu am dorit-o și o susțin, dar la ora actuală ea nu există din punct de vedere legal. Această dezvoltare a făcut parte dintr-un contract care nu s-a finalizat ca produs. Fostul ministru Pașca Palmer nu a dorit să adauge un act adițional încât să se finalizeze produsul până la finalul contractului, iar ceea ce s-a pus pe site este o bucată din dezvoltare, vicioasă, sub aspectul că prin imagini satelitare se identifică absolut orice tăiere din păduri la nivel național, dar n-a existat un filtru despre ceea ce înseamnă tăiere legală.

Nu numai că ceea ce s-a pus pe site nu e complet și corect, dar de fapt a isterizat o țară întreagă pentru că toată lumea a interpretat acele alerte care au fost cu miile ca fiind ilegale și de fapt nu e adevărat. Pot să vă dau și niște cifre în acest sens: au fost 6.310 alerte ca fiind tăieri ilegale, din care 5.932 au fost verificate de Gărzile Forestiere și numai 17 dintre acestea au fost tăieri ilegale. Restul au fost legale, pentru că noi, în România, tăiem legal 18 milioane de metri cubi pe an. Ori, nefiind introduse în sistem amenajamentele, actele de punere în valoare (APV), autorizațiile de exploatare, ce se tăia legal nu se evidenția. Deci, din ceva foarte bun la ora actuală avem ceva nociv și oricum e ceva ce nu există. Acel contract nu s-a terminat, acel produs nu a fost achiziționat, nu a fost plătit de către minister și în urma unei concluzii pe care nu mă feresc să v-o spun, am făcut o plângere la Parchet pe acest subiect.

Acum suntem la momentul zero și putem începe din nou dezvoltarea. Ce pot să vă asigur este că această dezvoltare se va întâmpla. Inspectorul Pădurii este ceva benefic și pe care eu îl doresc, dar se va întâmpla legal.

Acest portal va exista în versiunea completă și în momentul în care se va achiziționa un alt contract. Eu am cerut celeritate în ancheta pe care o face Parchetul pentru că există o hotărâre CSAT care dorește această dezvoltare și care ar trebuie să se întâmple până la finalul anului 2018. Am prins în Programul de guvernare toate aceste dezvoltări. Nu pot demara un alt contract, însă, până nu am o concluzie din partea Parchetului legat de contractul anterior.

AGERPRES: Legea privind contravențiile silvice a avut și are, în continuare, o serie de contestatari, care fac referire la faptul că nu este precizată în document, de exemplu, marja de eroare la cantitatea de lemn transportată, în comparație cu datele încrise în documente. Care mai este situația actuală a acestui act normativ? Doina Pană: Legea contravențiilor silvice în forma în care a fost votată în Parlament de circa o lună de zile, rezolvă și această problemă. S-au mai ridicat multe discuții și de ce? Vă spuneam mai devreme că, în 2014, imediat ce am scos Radarul, am cerut amendarea Legii contravențiilor silvice. De atunci, a parcurs cu foarte, foarte multe dezbateri cele două camere ale Parlamentului. În septembrie, anul trecut, ea era aproape de scos la vor final, dar pentru că cei din sector ne-au mai reclamat niște amendamente care mi s-au părut importante și pentru că urma perioada de campanie electorală când știam clar că nu o să mai am cvorum la Parlament încât să poată fi votată, am convenit că imediat ce noul Parlament se instalează va intra pe ordinea de zi a primei ședințe.

Guvernarea de atunci, pretinzând o urgență a legii și existau, într-adevăr, două articole acolo ce făceau referire la niște prevederi europene, a presat să se voteze. Atunci eu le-am spus așa: luați cu 'copy-paste' forma de acum a legii, scoate-ți o Ordonanță de urgență și când ea ajunge în Parlament venim și amendăm cu ceea ce mai propuneau cei din sector. Sau scoate-ți o Ordonanță de Urgență doar cu cele două articole legate de prevederile europene. Dumnealor ce au făcut? Au luat 'copy-paste' tot ce însemna amenzi uriașe pentru tăiat de lemn ilegal sau pentru transport ilegal de lemn, dar au modificat și amenzile administrative și le-au făcut și pe acelea uriașe. Asta a adus niște perturbări în sistem îngrozitoare și am să vă dau un exemplu foarte relevant: dacă nu se vede perfect amprenta ciocanului de marcat pe arbore exista o amendă de sute de milioane de lei vechi, condițiile în care salariul unui pădurar este de 10 milioane (lei vechi, n.r.). Atunci, silvicultorii au refuzat pur și simplu să mai amprenteze cu ciocanul ceea ce se poate tăia legal. De ce? Vă dați seama că și pe hârtie o ștampilă nu se vede întotdeauna perfect, darămite în momentul în care impactezi un arbore rășinos, deci care secretă și rășină... Pe undeva, a fost de înțeles boicotul lor. Asta a condus la o acutizare și mai mare a crizei lemnului de foc și la o creștere a tăierilor ilegale. Oamenii, în pădurea lor privată, trebuia să aștepte să vină silvicul să marcheze, ori când silvicii nu mai vor să marcheze... oamenii aveau de încălzit casa și copiii peste iarnă și au recurs, pur și simplu, la tăieri ilegale. Acest lucru a fost corectat de noi în Parlament, adică a rămas în forma din septembrie 2016, cu amenzi administrative normale și cu amenzi uriașe pentru tăiat și transport ilegal de lemn.

AGERPRES: Din datele pe care le aveți la ora actuală, de unde se taie ilegal mai mult: din pădurile statului sau din cele administrate privat? Doina Pană: Dintotdeauna, s-a tăiat în proporție uriașă din pădurile private. Aici a fost vorba despre perpetuarea a ceva defectuos. În momentul în care s-au retrocedat pădurile n-au fost însoțite de un pachet legislativ, încât noul proprietar să înțeleagă că pădurea nu e orice marfă. Chiar dacă e a ta se supune regimului silvic, indiferent că e pădure de stat sau privată. Atunci, oamenii au început pur și simplu să-și devalizeze propriile păduri.

Vorbeam despre acele imagini satelitare cu versanți întregi rași. Nimic de acolo nu a fost din pădurea statului, ci de pe proprietate privată, obști.

AGERPRES: Înțeleg, totuși, că și tăierile de pădure la ras, avem de-a face și cu astfel de proceduri legale, nu doar ilegale... Doina Pană: Repet și insist să spun că România are una dintre cele mai selecte școli de silvicultură din lume. Exploatarea pădurilor României, până au început retrocedările, s-a făcut excepțional. Noi eram model de bune practici pentru alte țări. La noi se merge foarte mult pe regenerare, adică extragi anumiți arbori dintr-un areal și prin semințiș cresc alții, acolo nu trebuie să intervii să plantezi. Dar sunt situații în care pentru o parcelă de pădure, în urma unei investigații silvice, se ajunge al concluzia că e mai benefic să fie tăiată la ras și replantată, ori că a fost infestată de arbori de alte specii decât cele care trebuia să fie acolo.

În România, există tăieri de pădure la ras legale. Din păcate, ce s-a tăiat ilegal în cea mai mare proporție au fost tăieri la ras.

AGERPRES: Vorbind tot despre păduri, dar despre cele virgine și cvasi-virgine, recent România a reușit să înscrie în Patrimoniul UNESCO mai multe păduri seculare. O bilă albă pentru România? Doina Pană: O bilă foarte albă și vă mărturisesc că am o satisfacție deosebită pentru că, în 2014, în primul meu mandat, împreună cu WWF am demarat acest proces. Întâlnirea de la Cracovia din acest an s-a concretizat. Eu am o legătură foarte apropiată cu marile ONG-uri de mediu. Acum două săptămâni am avut o discuție pe tema asta cu ei. În curând, vom încheia un parteneriat și vreau să-i am aproape în absolut toate actele normative pe care le voi scoate.

Noi, în legislația românească, în dialogul social există doar patronate, sindicate și Guvern, fără ONG-uri. De aceea, vreau să-i iau ca parteneri și atunci am discutat cu ei și sunt într-un proces în care identifică noi areale. Poate fi o parcelă foarte mică de pădure, nu contează, dacă ea corespunde tuturor cerințelor încât să fie considerată pădure virgină, o putem include în Catalogul Pădurilor Virgine.

AGERPRES: În ceea ce privește domeniul Apelor, care sunt măsurile pe care ministerul de resort se gândește să le ia în perioada următoare? Doina Pană: Ce îmi doresc este să nu mai existe șantiere la nivelul tuturor Administrațiilor Bazinale. Vreau să prioritizăm niște proiecte foarte clare care să se și încheie. Chiar am avut o discuție cu primul ministru, iar până în 15 septembrie vom ieși cu un plan care să arate clar obiectivele pe următorii patru ani, printr-o finanțare multi-anuală. Planul îl vom supune dezbaterii publice, evident.

Noi avem un sistem de diguri foarte bine gândit și foarte funcțional. Noi ar trebui să facem breșe în diguri încât să deversăm controlat apa dacă s-ar aduna volumul mai mare, în niciun caz ca să apărăm. Din nefericire, schimbările climatice nu mai sunt teme de simpozion, le vedem în realitate. Nu mai avem ploi de 40 de litri/mp, ci chiar de 200-300 l/mp într-un interval foarte scurt de timp. La noi, inundațiile nu sunt generate de râuri și de Dunăre, ci de acumulările de pe torenți.

AGERPRES: O altă problemă ce ține de protecția mediului o reprezintă construcția microhidrocentralelor pe albiile unor râuri aflate în zone sensibile. Cum se prezintă situația pe acest subiect? Doina Pană: Din 2013, a început deja să nu se mai dea voie să se construiască microhidrocentrale. Am continuat în 2014, iar la ora actuală considerăm nu numai că nu este nevoie de ele, pentru că nu rezolvă problema Sistemului Energetic Național, ci că sunt nocive pentru biodiversitate, pentru apa pârâului pe care o captează. Din toate punctele de vedere, nu se justifică o astfel de construcție. Personal, aș vedea o singură justificare, de exemplu dacă există o zonă foarte izolată cu o populație umană și unde nu există nicio variantă pentru alimentarea cu energie electrică.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectul Strategiei Forestiere Naționale 2017 — 2026 și când estimați că va fi aprobat? Doina Pană: În 2014, am lăsat acest proiect aproape încheiat. A urmat o perioadă în care nu s-a mai lucrat la el, dar la ora actuală se lucrează. A început doamna Petcu (Adriana Petcu, fost ministru al Apelor și Pădurilor, n.r.) și foarte curând documentul va fi finalizat, în acest an. Este un proiect la care țin, l-am prins în Programul de guvernare. Nu trebuie să avem doar o strategie, e important să o și aplicăm. Trebuie să faci pași ca la carte pentru următorii ani.

Sursa: Agerpress