Asociatia de Standardizare intentioneaza sa reia in toamna discutia despre standardele de calitate din domeniul agroalimentar

Asociatia de Standardizare intentioneaza sa reia in septembrie - octombrie discutia cu factorii interesati despre standardele de calitate din domeniul agroalimentar, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Asociatiei de Standardizare din Romania (ASRO), Iuliana Chilea.

"Au avut loc discuții în urmă cu trei ani dar de atunci nu am mai revenit la acest subiect. Ne gândim să reluăm discuția în viitorul apropiat, pentru că fiecare stat își creionează propriile standarde pentru produsele pe care le face. Vom iniția dialogul, dar problema este dacă vom avea sau nu succes. Ar trebui alocate resurse pentru revizuirea vechilor STAS-uri pe produse agroalimentare sau pentru elaborarea unor standarde noi. Ar fi nevoie de un proiect sectorial pentru revizuirea acestor standarde, dar și presiunea asociațiilor din domeniul protecției consumatorilor asupra patronatelor din domeniu ca să înțeleagă că este necesar a avea standarde de calitate pentru produse. În septembrie — octombrie vrem să reluăm discuția cu Ministerul Agriculturii, dar și cu Ministerul Sănătății, pentru că o calitate proastă a produsului consumat nu te îmbolnăvește mâine, dar te poate îmbolnăvi în câțiva ani, cu instituțiile de cercetare, dar și cu patronatele din domeniu", a afirmat Iuliana Chilea.

Aceasta susține că în momentul de față există 33.440 de standarde române în vigoare. Dintre acestea 90% sunt standarde europene. Din vechile STAS-uri în vigoare mai sunt 7-8%. Numai că standardele europene și standardele internaționale nu sunt pentru produse, ci pentru metode, procese sau tehnologii.

"Sunt foarte multe zone neacoperite cu standarde. Sunt multe standarde vechi, acele STAS-uri, precum standardul pentru parizer sau standardul pentru pateu, sau standardele pentru cașcaval. Acestea sunt în colecția națională de standarde, însă ele nu au fost revizuite. De ce? Am încercat noi un demers către Ministerul Agriculturii, dar și către patronatele din domeniul agroalimentar, ele însă nu au avut un feed-back pozitiv, dorind să lucreze fiecare după propriul standard de firmă", a menționat Iuliana Chilea.

Ea a precizat că se impune existența unor cerințe minime de calitate pentru produsele alimentare aplicabile la nivel național, cel puțin pentru cele de bază. Standardul pentru parizer, presupune de exemplu menționarea conținutului minim de carne și a celui maxim de slănină.

"Unele firme găsesc aceste criterii oneroase. Nu doresc să fie limitate la un procent minim de carne sau maxim de grăsime ori înlocuitori. Mai adaugă un potențial de aromă, mai pun un praf și formează produsul. Nivelul minim de calitate îi jenează, îi încurcă", a declarat Iuliana Chilea.

În cazul magiunului de prune introducerea unui standard a fost posibilă pentru că un producător a dorit aceasta.

Iuliana Chilea a spus că zona industrială este bine acoperită cu standarde, iar mai puțin acoperită este aceea a serviciilor prestate populației. Cu toate acestea, există standarde în domeniul turismului, al serviciilor imobiliare, al serviciilor de traducere, serviciilor pentru persoane cu dizabilități etc. Pe an sunt adoptate în medie în jur de 1.500 de standarde noi sau revizuite. În prima parte a anului au fost adoptate 980 de standarde, dintre care doar 151 în versiune română.

Sursa: Agerpress