Tariceanu: Sectorul de distributie si transport a urcat pe locul al treilea in 2016, devansand constructiile sau intermedierea financiara

Sectorul de distributie si transport a urcat pe locul al treilea in anul 2016, cu o cifra de afaceri de peste 75 de miliarde de lei, devansand sectoare precum constructiile, productia sau furnizarea de energie sau intermedierea financiara, a declarat, joi, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, la o dezbatere organizata de Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR), la Academia de Studii Economice.

"Sectorul de distribuție și transport a fost în ultimii ani unul dintre cele mai dinamice din economia românească. Dacă în 2008 transporturile și distribuția ocupau locul al șaselea între sectoarele economice, cu o cifră de afaceri de 50 de miliarde de lei, în anul 2016 acest sector a ocupat locul al treilea, cu o cifră de afaceri de peste 75 de miliarde de lei, devansând sectoare precum construcțiile, producția sau furnizarea de energie sau intermedierea financiară. În ceea ce privește distribuția, este nevoie de o conștientizare a funcțiilor pe care această activitate le îndeplinește. Într-o concepție modernă, distribuția nu este doar o simplă intermediere de mărfuri de la producător la consumator ci, pe lângă activitatea de comerț en-angro și en-detail, cuprinde și prestarea de servicii acordate clienților, adică achiziție, depozitare, logistică, transport, marketing, comercializare. Cred că este necesar ca legislația specifică să includă această viziune de a defini activitatea de distribuție", a precizat Tăriceanu.

Acesta a afirmat că a luat act și va susține solicitările asociației referitoare la clarificarea unor acte normative ce se referă la reformularea unor definiții pentru acest domeniu.

"Am luat act împreună cu colaboratorii mei de la Senat de solicitările asociației (Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România n.r.) ce țin de clarificarea unor acte normative, care se referă la reformularea unor definiții la modul în care ar trebui să se dezvolte structurile de vânzare pe o suprafață mai mare de 1.000 de metri pătrați, la instituirea unei competiții corecte între diferite categorii de distribuitori și comercianți, precum și la clarificarea unor chestiuni de natură financiar-contabilă. De asemenea, mi se pare deosebit de importantă observația referitoare la lipsa unui Cod CAEN specific, impediment din cauza căruia operatorii economici care dezvoltă act de distribuție nu sunt uneori eligibili pentru a depune proiecte cu finanțare europeană", a spus Tăriceanu.

De asemenea, șeful Senatului a menționat rolul distribuției ca funcție de promovare pentru produsele tradiționale românești și ca funcție socială ce ține de asigurarea educării și protecției consumatorului, adăugând însă că pentru viitor "cuvântul cheie este competitivitate".

"Trebuie să devenim mai competitivi pentru a avansa pe această scară a poziționării în forța economiilor europene. Distribuția, prin modul în care, dincolo de zona producției, desfășoară activități de stocare, sortare, ambalare de promovare și prezentare a mărfurilor, adaugă lanțurilor valorice existente, contribuie la crearea de valoare adăugată și la valorificarea mai eficientă a resurselor naționale. În acest fel, distribuția de bunuri creează noi oportunități pentru creșterea competitivității economiei românești, și sprijinirea mărcilor, cum se mai spune a brandurilor de țară", a adăugat Tăriceanu.

Acesta a atras atenția că, în contextul evoluțiilor tehnologice, "lumea se schimbă", iar oamenii de afaceri adevărați caută soluții care depășesc cadrul tradițional.

"Ceea ce vreau să vă atrag atenția celor care astăzi vă ocupați de distribuția națională: fiți atenți că lucrurile se schimbă, comerțul electronic ia o amploare din ce în ce mai mare, uitați-vă care sunt cotațiile pe bursă ale marilor companii de comerț electronic, uitați-vă la Amazon, cum se dezvoltă atât de rapid și de mult, încât trebuie să vă pună pe gânduri (...) Sunt convins că va mai exista și distribuția tradițională, dar lumea se schimbă extrem de rapid", a subliniat președintele Senatului.

Acesta a afirmat că folosește tehnologia în mod curent.

"La vârsta mea, folosesc Uber, cumpăr de pe eBay de ceea ce am nevoie și de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanțe prin e-booking'', a spus el.

În finalul speech-ului, șeful Senatului s-a adresat studenților de la ASE prezenți la dezbatere, sfătuindu-i să își folosească atuul cel mai important, "cunoașterea și inteligența", dacă vor să devină întreprinzători, chiar dacă nu dețin capital și le-a transmis un îndemn primit de la bunicul său: "afaceri cu bani știu toți proștii să facă".

"Spre deosebire de generația mea care a făcut economie privată după ureche, ceea ce nu-mi place (...) eu am făcut parte din generația de întreprinzători care a învățat din mers. Bineînțeles că am făcut și greșeli. (...) Probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veți deveni întreprinzători. Cei care aveți spirit de întreprinzător o să îmi spuneți că o să fie greu, pentru că nu aveți capital. Bunicul meu, care era om de afaceri, într-o discuție cu el, pe care nu am să o uit, mi-a spus așa: să știi că afaceri cu bani știu toți proștii să facă! Este îndemnul meu pentru cei care vă gândiți la un moment dat să porniți propria afacere: încercați să faceți afaceri și nu trebuie să fie capitalul elementul cheie de descurajare. (...) Nici Steve Jobs nu a avut capital când a plecat la drum, nici Bill Gates și iată ce imperii colosale au construit, pentru că au fructificat elementul cel mai importat, cunoașterea și inteligența. Este avantajul pe care îl aveți", a mai spus Tăriceanu.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) și Academia de Studii Economice din București a organizat joi o dezbatere referitoare la provocările strategice ale distribuției tradiționale de bunuri în economia națională.

Temele centrale ale conferinței vizează statutul economic și juridic al operatorilor economici care realizează în sistem tradițional distribuția bunurilor de larg consum și necesitatea unui mediu concurențial loial între diferitele tipuri de comerț în piața națională.

Scopul dezbaterii a fost de a furniza Guvernului și Parlamentului suport profesional în vederea elaborării de acte normative care să reglementeze comerțul din România pe baza următoarelor principii: asigurarea securității alimentare și accesului consumatorilor la o diversitate cât mai mare de produse de calitate, dezvoltarea IMM-urilor pe întreg lanțul economic de la producție până la comerț, echitate concurențială și bunăstare economică pentru toți operatorii economici, îmbunătățirea cadrului legislativ administrativ, comercial și fiscal referitor la suprafața comercială maxim admisă la nivel de unități administrativ teritoriale, au precizat reprezentanții asociației.

De asemenea, crearea unor măsuri de finanțare cu fonduri UE pentru distribuția de bunuri în România și limitarea prin act normativ a suprafeței de vânzare admisibilă în orașe la maximum 200 de metri pătrați au fost alte teme lansate în discuții.

"În lipsa unor mecanisme de finanțare publică pentru dezvoltarea distribuției autohtone de bunuri, efectele asupra economiei naționale vor fi în lanț următoarele: lipsa sustenabilității multor investiții în domeniul producției de bunuri agroalimentare și non-agricole, realizate prin PNDR; creșterea gradului de dependență a producătorilor autohtoni de comerțul realizat de supermagazine, corelat cu creșterea presiunii asupra prețului de cost al alimentelor și, implicit, cu efecte nefaste asupra calității acestora; diminuarea suprafețelor de depozitare și comercializare cu ridicata și cu amănuntul ale operatorilor economici cu capital românesc; scăderea locurilor de muncă în domeniul serviciilor comerciale și implicit creșterea presiunii economice, bugetare și sociale; creșterea galopantă a dependenței pieței de consum de produse non-autohtone", susțin reprezentanții ACDBR.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) are în componență 34 de membri, o cifră de afaceri de circa 500 de milioane de euro, aproape 5.500 de angajați și o flotă auto de aproximativ 3.600 de autovehicule. De asemenea, există peste 45.000 de clienți care asigură 'distribuția tradițională' a bunurilor de larg consum pe teritoriul național.

Piața distribuției tradiționale din România, în valoare de aproape trei miliarde de euro, este generată de circa 150 de operatori economici, regiunile Muntenia și Transilvania fiind acoperite de 21% din companii, respectiv 19%, potrivit datelor furnizate de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).

În ultimii trei ani, piața românească de FMCG (Fast-moving consumer goods; bunuri de consum cu mișcare rapidă — n. r.) a înregistrat o creștere valorică de 3-4%, iar marja medie de profitabilitate a fost de 2,35%.

Sursa: Agerpress