BNR: Sectorul companiilor din Romania este slab dezvoltat raportat la dimensiunile pietei autohtone

Sectorul companiilor din Romania este slab dezvoltat raportat la dimensiunile pietei autohtone si comparativ cu celelalte tari europene foste socialiste, reiese dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu.

Potrivit acestuia, în România sunt 2,2 IMM-uri la suta de locuitori, iar media Uniunii Europene este de 4,5 firme. În Cehia sunt 9,4, în Slovacia — 7,5, Slovenia — 6,4, Lituania — 5,4, Ungaria — 5,3, Letonia — 5,2, Estonia — 4,9, Bulgaria — 4,4 și Polonia — 4,1.

Conform sursei citate, numărul de salariați la nivelul economiei s-a redus semnificativ față de anul 1990. Astfel, în 1990 erau 8,2 milioane (inclusiv șomajul "mascat" prin angajări artificiale în întreprinderile socialiste), față de 3,4 milioane pensionari (raport 2,4 salariați la un pensionar). În iunie 2017, erau 4,9 milioane salariați comparativ cu 5,2 milioane pensionari, în condițiile în care, după 1989, șomajul a fost "mascat" prin pensionări anticipate și fenomenul de emigrare (raport 0,92 salariați la un pensionar)

'Productivitatea muncii din România se situează la un nivel mai înalt față de costul orar al muncii raportat la media europeană. În anul 2016, productivitatea muncii din România reprezenta 31% din media UE, în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul 2008 și cu 5 pp, comparativ cu 2012, după ajustarea economică. Tot în 2016, costul orar cu forța de muncă reprezenta 22% din media UE (-9 pp față de productivitatea muncii), în creștere cu 2 pp față de 2008 și cu 5 pp față de 2012', informează prim-viceguvernatorul.

Acesta mai arată că, în intervalul 2014 — 2017, salariul minim a crescut atât în România (+81%, cu o bază de referință redusă), cât și în celelalte țări din regiune (cu baze de pornire mai ridicate), respectiv în Cehia (+29%), Ungaria (+26%), Slovacia (+24%) și Polonia (+19%).

'Deși costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2012 — 2017, au fost create 700.000 de noi locuri de muncă, îndeosebi în economia reală. Procesul de creștere a masei salariale este firesc și nu a afectat competitivitatea economiei în ansamblu. Se realizează redistribuiri de angajați între sectoarele economiei, pe fondul schimbării structurii producției', menționează sursa citată.

Sursa: Agerpress