INTERVIU Ovidiu Dranga (ambasador): Romania si Polonia au potentialul de a influenta politicile si configuratia proiectului european din postura de contributori

Romania si Polonia au capacitatea si potentialul de a influenta politicile si configuratia proiectului european din postura de contributori, iar din punct de vedere al colaborarii economice dintre cele doua state, situatia evolueaza de la an la an, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Romaniei in Polonia, Ovidiu Dranga.

În viziunea diplomatului român, relația dintre România și Polonia se află la cel mai înalt nivel de dezvoltare din istoria sa, iar în acest context oportunitățile de business atât pentru investitorii români, cât și pentru cei polonezi sunt extrem de importante.

Ovidiu Dranga a vorbit, de asemenea, în interviul acordat AGERPRES, despre parteneriatul strategic dintre cele două state, evoluția numărului de turiști polonezi care aleg România ca destinație de afaceri sau de vacanță, despre ce îi lipsește României pentru a ajunge la nivelul Poloniei din punct de vedere economic și, implicit, pentru a deveni un lider regional, respectiv despre dezvoltarea regională în privința securității energetice.

AGERPRES: Cum se vede România în Polonia și cum este percepută comunitatea românească din această țară? Ovidiu Dranga: În prezent, relația dintre România și Polonia se află la cel mai înalt nivel de dezvoltare din istoria sa. Cele două state se percep reciproc și se comportă ca parteneri apropiați, cu interese strategice comune sau compatibile. Prietenia polono-română este, înainte de toate, fundamentată pe proximitatea geografică și profilul geopolitic ale spațiului baltic și pontic, care au creat premisele unui parcurs istoric similar pentru România și Polonia. Relațiile polono-române au evoluat constant, iar solidaritatea reciprocă a căpătat noi dimensiuni, după ce ambele națiuni au depășit experiența traumatizantă a regimului comunist.

În ceea ce privește comunitatea românească din Polonia, aceasta este relativ redusă din punct de vedere numeric — 3.500 de cetățeni români înregistrați — și distribuită relativ uniform pe întreg teritoriul Poloniei, cu concentrări mai semnificative în marile centre urbane: Varșovia, Cracovia, Lodz, Katowice și Wroclaw. Specificul acesteia este însă dat de faptul că este formată preponderent din tineri, cu studii superioare, angajați pe poziții de conducere la firme polone și multinaționale, respectiv antreprenori, proprietari sau asociați la firme polone care au legături de afaceri cu România.

Nu în ultimul rând, aș vrea să salut prezența în Polonia a unui număr de 120 de militari români de la Batalionul 228 Apărare Antiaeriană "Piatra Craiului" din Brașov, dislocați la Orzysz, în perioada septembrie 2017 — martie 2018. Detașarea acestora in Polonia — alături de militari polonezi, americani, britanici și croați — face parte din măsurile NATO pentru întărirea apărării flancului estic al Alianței.

AGERPRES: Aveți date legate de evoluția numărului de turiști români care aleg Polonia ca destinație de vacanță sau de afaceri? Ovidiu Dranga: Autoritățile române nu centralizează aceste date, însă potrivit statisticii poloneze, numărul de sosiri al cetățenilor români, în 2016, a fost de circa 77.000, indiferent de scopul călătoriei.

AGERPRES: Tot pe segmentul de turism, aveți date despre numărul de turiști polonezi care aleg România ca destinație de vacanță, dar și pentru muncă? Ovidiu Dranga: Conform statisticilor oficiale, în 2016, Polonia a ocupat locul 4 în Uniunea Europeană ca țară de origine a turiștilor străini cu peste 302.000 de sosiri (primul loc fiind ocupat de Bulgaria, situație explicabilă prin prisma proximității geografice, urmată de Germania și Italia). Polonia a devansat astfel țări cu o populație mult mai numeroasă decât a sa, precum Franța și Marea Britanie.

Pe primul semestru al lui 2017, numărul de turiști polonezi care au vizitat țara noastră este de peste 140.000, fiind înregistrată o creștere de 14% față de perioada similară a anului precedent. Cred că această evoluție pozitivă se datorează și eforturilor de promovare a imaginii României în Polonia întreprinse în 2016 și as vrea să evidențiez, în acest sens, că România și-a asumat statutul de țara-parteneră a Târgului Internațional de Turism de la Varșovia din noiembrie 2016. Totodată, sunt bucuros să remarc o prezență românească însemnată și la ediția curentă, care s-a desfășurat zilele acestea.

Un alt proiect de succes lansat în această vară — organizarea caravanei auto GO Romania, formate din circa 15 autoturisme Dacia (modele 1100, 1300 și 1310) și Polski Fiat — a fost o inițiativă a Ambasadei care a presupus refacerea traseului parcurs de turiștii polonezi spre litoralul românesc al Mării Negre, în anii '70-'80.

AGERPRES: Din punct de vedere al schimburilor comerciale româno-poloneze, cum se prezintă situația la ora actuală? Ovidiu Dranga: În 2016, schimburile comerciale bilaterale au crescut cu 13,5%, însumând 5,1 miliarde euro, din care 1,6 miliarde euro exporturi românești (+13,1% comparativ cu anul 2015) și 3,5 miliarde euro importuri din Polonia (+13,7%). Balanța comercială a rămas deficitară (-1,8 miliarde euro), raportul exporturi/importuri fiind de 1/2.

La 31 iulie 2017, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 2.391,5 milioane euro (creștere cu 20,1% față de aceeași perioadă din 2016), din care exportul 1.136,2 milioane de euro (mai mult cu 20,1%) și importul 2.255,3 milioane de euro (creștere 20,0%). Soldul balanței comerciale a fost de minus 1.119,1 milioane de euro, defavorabil părții române și în creștere față de iulie 2016 cu 20%.

Cele mai importante grupe de produse ale exportului românesc în Polonia au fost: mașini, aparate, echipamente electrice, circa 24,7%; vehicule, aeronave și echipamente de transport, un procent de 20%; metale comune și articole metalice — 13,5%; mase plastice și articole, cauciuc — 9,4%; confecții textile, în jur de 5%.

De asemenea, cele mai importante grupe de produse ale importului românesc din Polonia au fost: mașini, aparate, echipamente electrice — 17,9%; metale comune și articole metalice — 10%; produse alimentare, băuturi și tutun, în jur de 9,9%; vehicule, aeronave și echipamente de transport — 8,7% și confecții 8%.

AGERPRES: În 2009, România și Polonia parafau un acord de cooperare prin care urma să se confirme faptul că cele două țări sunt parteneri strategici apropiați. Cum au evoluat lucrurile de atunci și până în prezent și ce urmează? Ovidiu Dranga: Indiscutabil, avem o cooperare bilaterală substanțială, bazată pe un parteneriat strategic solid; suntem parte a aceleiași familii și aceasta ne încurajează să acționăm în aceeași manieră, sincronizându-ne pozițiile. Țări partenere în Uniunea Europeană și NATO, România și Polonia împărtășesc, astăzi, percepții similare asupra viitorului într-un context geopolitic tot mai complicat și au un interes natural pentru susținerea politicii de vecinătate a UE, al cărui scop este crearea unui spațiu orientat spre valori europene, și consolidarea flancului estic al NATO.

Relația noastră bilaterală a trecut, astfel, în etapa construcției politico-diplomatice sustenabile, cu obiectivul comun, pentru următorii 10-15 ani, de a crește reziliența strategică a zonei aflate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică ("strategic frontline resilience").

România și Polonia au potențialul de a influența politicile și configurația proiectului european din postura de contributori. Pe harta Europei și a spațiului euroatlantic, țările noastre sunt puncte de certitudine, de stabilitate și continuitate geostrategică, dar și voci puternice care pledează constant și eficace pentru o Europă mai aproape de cetățeni, clădită pe valori comune și interese convergente. România și Polonia sunt state pivot la granița estică a UE și NATO, responsabilitate pe care și-au asumat-o inteligent și pragmatic, prin lansarea, în 2015, a Formatului București 9, în vederea asigurării unei contribuții directe la securitatea și stabilitatea regiunii, a NATO și UE în ansamblul lor.

Acest demers, care pornește de la premisa că Europa Centrală cunoaște o formă de emancipare strategică în beneficiul solidarității europene și transatlantice, cu efect de contagiune pozitivă asupra vecinătății estice, a înregistrat deja rezultate concrete, palpabile, cum ar fi prezența aliată consolidată pe flancul estic și nu ar trebui să producă îngrijorări sau disconfort niciunui partener sau aliat. Dimpotrivă, aceste consultări în format regional pe teme de securitate, care vor continua și în 2018, când sunt programate, la București, reuniuni la nivelul miniștrilor apărării și președinților de parlamente, respectiv, al șefilor de stat, la Varșovia, își propun să mențină în prim planul dezbaterii strategice subiecte esențiale ale agendei euroatlantice, cum ar fi cooperarea NATO-UE sau reacția occidentală la amenințările hibride.

De asemenea, România participă activ și la alte formule de cooperare regională. Anul viitor organizăm în România Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, plecând de la convingerea că Europa Centrală este o regiune în care infrastructura de transport și cea aferentă energiei trebuie extinse, iar legăturile economice, nu doar cele comerciale, trebuie consolidate, având ca vectori conectivitatea, inovarea și spiritul antreprenorial autentic. Cu implicarea României și Poloniei, Europa Centrală poate deveni "start-up region", țările noastre fiind noduri-cheie ('key hubs') într-o regiune cu economii emergente ("emerging economies"), în majoritate membre OCDE, definită din ce în ce mai pregnant ca o rețea de rețele ("network of networks").

La capitolul proiecte, dați-mi voie să punctez și că, în 2018, România aniversează Centenarul Marii Uniri, iar Polonia sărbătorește Centenarul recâștigării independenței, ceea ce creionează contextul adecvat pentru un program comun de manifestări culturale, sub înalt patronaj politic.

AGERPRES: Ce credeți că lipsește României pentru a ajunge la nivelul Poloniei din punct de vedere economic și, implicit, pentru a deveni un lider regional? Ovidiu Dranga: Poate părea paradoxal, dar Polonia a inițiat procesul de reforme cu aproape zece ani înaintea schimbării de regim din 1989. Deși supuși diferitelor forme de restrângere a libertății începând cu 1981, liderii 'Solidarității' au pregătit, cu responsabilitate, tranziția pașnică la democrație, produsă ca urmare a negocierilor cu autoritățile comuniste, elaborând politicile și constituind echipele care au avut succes în anii '90 ai secolului trecut. Apoi, a fost asigurată continuitatea reformelor dincolo de ciclurile electorale.

Polonezii au acceptat sacrificii în numele binelui comun și pentru că, încă din timpul comunismului, cunoscuseră elemente de piață liberă, în special în zona serviciilor, și pământul rămăsese preponderent în proprietate privată după 1945. Existau, așadar, "insule" sau "enclave" antreprenoriale în societate, care așteptau momentul prielnic să se consolideze, să se extindă și să se unească, creând condiții favorabile pentru performanță și progres în toate domeniile. Nu este, deci, întâmplător, spre exemplu, că incubatorul de afaceri Google Campus Warsaw este printre puținele centre de acest tip deschise de compania americană în lume sau că Varșovia găzduiește, începând din 2010, Centrul Științific Copernicus — o instituție cu profil educațional-științific, cu exponate interactive deosebit de apreciate de copii și considerată de unii drept "cel mai inteligent loc de joacă". Și în această privință, Polonia poate servi drept sursă de inspirație pentru țara noastră.

Toate acestea au consolidat baza politică și economică a integrării europene și euro-atlantice. Spre deosebire de România, Polonia a beneficiat încă de la începutul perioadei de tranziție de experiență antreprenorială relevantă, iar multe companii locale au luat în considerare expansiunea externă încă din etapa de elaborare a strategiei de dezvoltare. În special în faza inițială, au fost avute în vedere piețele apropiate geografic, cât și similitudinile cultural-societale, ceea ce explică prezența consistentă a vectorului economic polonez în România și în Europa Centrală și de Est, în general.

Cel de-al doilea aspect este legat de poziția geografică. Cel mai mare avantaj pe care Polonia îl are în raport cu țara noastră este, probabil, acela că se învecinează cu Germania — cea mai mare economie europeană și cel mai mare partener comercial pentru aproape toate țările europene. Prin contrast, toți vecinii din România au economii mai mici decât a noastră și, în plus, economiile țărilor vecine României nu sunt printre cele mai dezvoltate. A avea vecini puternici din punct de vedere economic stimulează îmbunătățirea mediului de afaceri și modernizarea instituțională și legislativă în materie fiscală și financiar-bancară, deoarece contagiunea pozitivă are impact imediat și decisiv. Polonia beneficiază, de asemenea, de acces la Marea Baltică și, prin extensie, la puternicele economii scandinave, situându-se, totodată, mai aproape de oceane, în timp ce România are ieșire doar la Marea Neagră, în jurul căreia nu există state riverane cu economii atât de performante, și este mai departe de ocean.

Dincolo de aceste considerente economice punctuale, eu cred că — din perspectivă politică mai amplă — așa cum aminteam anterior, România și Polonia alcătuiesc un veritabil nucleu de inițiativă politică în Europa Centrală, completându-se reciproc. Atât la București cât și la Varșovia, se conștientizează faptul că, împreună, putem realiza mai mult, mai repede și mai bine.

AGERPRES: În ceea ce privește domeniul energetic, citeam la un moment dat că ideea Poloniei de a fi creată o piață comună a gazului a fost preluată de Uniunea Europeană. În acest context, România și-a reiterat intenția de deveni independentă din punct de vedere energetic. Cum comentați cele două idei? Ovidiu Dranga: Este o certitudine că Polonia lucrează intens la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Printre altele, operatorul de gaze naturale de stat din Polonia PGNiG intenționează să construiască un gazoduct între Polonia și Norvegia — așteptat să devină operațional din anul 2022 — pentru a diminua dependența țării de gazul rusesc. Deja, începând din decembrie 2015, în portul polonez Swinoujscie au început să sosească transporturi de gaze naturale lichefiate din Qatar. Terminalul Swinoujscie are o capacitate inițială de 5 miliarde mc/an, ceea ce reprezintă o treime din necesarul anual de gaze al Poloniei și se are în vedere extinderea capacității până la 7,5 miliarde de metri cubi.

România și Polonia se numără printre statele europene care au apreciat, într-o scrisoare transmisă în luna martie 2016 președintelui Comisiei Europene, că planurile companiei Gazprom de legate de North Stream contravin intereselor Uniunii Europene și riscă să destabilizeze și mai mult Ucraina. Guvernele semnatare au insistat pentru păstrarea rutei de transport prin Ucraina, acest lucru fiind în interesul strategic al Uniunii Europene pe ansamblu, nu doar din punct de vedere al securității energetice, dar și pentru întărirea stabilității regiunii Europei de Est.

AGERPRES: Care este sistemul fiscal care funcționează în Polonia și cât de predictibilă este legislația pentru mediul de business? Ovidiu Dranga: În Polonia tocmai a fost lansată 'Constituția pentru Afaceri' — denumire generică dată unui pachet legislativ menit sa îmbunătățească mediul de afaceri. Noile reglementări vizează simplificarea procedurilor pentru înființarea și conducerea afacerilor, cu atenție specială acordată sectorului IMM.

Pachetul detaliază drepturile și obligațiile întreprinderilor și reglementează, de asemenea, relațiile cu administrația publică. Se aplică principiul 'Orice nu este interzis este permis', iar noile reguli includ o prezumție a onestității antreprenoriale și un principiu de interpretare prietenoasă a reglementărilor prin care orice îndoială va fi rezolvată în favoarea antreprenorului.

Obiectivul general este de a reduce segmentul de afaceri neînregistrate, care evită astfel impozitarea, și prin care se efectuează plăți în numerar nedeclarate.

AGERPRES: Ce oportunități găsesc companiile românești în Polonia? Dar cele poloneze în România? Ovidiu Dranga: Pentru facilitarea dialogului direct între comunitatea de afaceri din România și Polonia, Ambasada României la Varșovia a inițiat și sprijinit reînființarea, în martie 2017, a Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie Polono-Română.

Domeniul de mare interes pentru investitorii din România este în IT și servicii conexe. Cel mai bun exemplu de investiție a unei companii românești în Polonia este investiția companiei Dante International (eMAG) în Polonia, care a achiziționat platforma Agito.pl la începutul anului 2015 (pentru suma de 10 milioane euro) și care preluat între timp domeniul emag.pl. Prin aceasta achiziție, eMAG devine cea mai mare platformă de comerț electronic din Europa Centrală și de Est. Acesteia i se adaugă, printre altele — Nissa și Superbet, companii 100% românești.

Conform statisticii ONRC, la 30 septembrie 2017, erau înregistrate în România 996 de societăți cu capital polonez (0,47%), cu un capital direct investit de 415,8 milioane euro. Polonia se situează pe locul 18 în rândul investitorilor străini din țară noastră, cu 0,97% din totalul investițiilor (față de locul 25 în prima parte a anului 2013). Numai în anii 2015 și 2016 au fost înregistrate 117 firme noi, cu un capital însumat de 653.000 de euro, iar în semestrul I 2017, 43 de firme noi cu un capital social investit de 105.000 euro. Dintre principalii investitori polonezi menționăm: Maspex — Tymbark la Vălenii de Munte, producție de sucuri naturale, băuturi instant, Cab Pack în București — ambalaje ușoare din aluminiu, pentru industria alimentară, Uzinele Sodice Govora — compania poloneză Ciech, Romceram SA din Roman — Cersanit Polonia, Diana Forest din Bacău — compania Barlinek, producător de parchet din lemn, Macon SA Deva — Entreprise Investors Polonia, Grupul Selena a preluat producătorul de materiale de construcții Euro MGA, Grupul Coifer Romania a fost preluat de către Polimex Mostostal — construcții din oțel, Grupul Asseco — domeniul IT, Porta la Arad — producția de uși din lemn, Atlas Group — linie de producție ghips și vopsele de fațadă, în noua fabrica din Fundulea, PKN Orlen — terminal feroviar pentru bitum, la Florești — Prahova, Fondul de investiții Getin Holding a achiziționat, în noiembrie 2013, Romanian International Bank, iar în septembrie 2014, Volksbank Leasing Romania.

De asemenea, în cursul anului 2015, Grupul Getin a lansat banca Idea Bank. Putem aminti preluarea de către AmRest Holding a rețelei Starbucks din România, în martie 2015, precum și încheierea în august 2015, a unui acord de cooperare cu Alior Bank — Telekom Romania pentru oferirea de servicii bancare către T-Mobile, acord care își produce efectele în cursul acestui an.

AGERPRES: Cum văd investitorii polonezi piața de capital din România? Ovidiu Dranga: Mai multe fonduri de investiții din Polonia investesc în România, pe lângă cele menționate mai sus, de exemplu: Resource Partners, ABRIS Capital Partners sau fondul de investiții Carpathia Capital, gestionat de INC SA din Polonia, care a achiziționat 10% din firma românească Bittnet System SA — furnizor de servicii de training IT — pentru a o lista pe piața AeRO, fiind una din cele două firme care au inaugurat AeRO. Fondul polonez de investiții intenționează să investească circa 7 milioane de euro în sectorul IMM-urilor din România.

AGERPRES: Câte firme cu capital românesc există în Polonia și în ce domenii de activitate? Ovidiu Dranga: Conform statisticilor Băncii Naționale a Poloniei, activele din investițiile românești în Polonia se ridicau, la 31 decembrie 2016, la aproximativ 80 milioane euro. La sfârșitul anului 2016, însă, ca urmare a mișcărilor de capital între firmele-mamă și subsidiare, precum și a creditelor contractate, volumul cumulat a devenit negativ, respectiv minus 37,1 milioane euro.

Cele mai importante firme cu capital românesc înregistrate în Polonia sunt din în domeniul ITC — eMAG Polska (Dante International a achiziționat în 2015 platforma Agito.pl), Zumzi/Neogen, după ce Neogen a achiziționat, în prima parte a anului 2015, platforma Gruper.pl — a doua platformă online de cupoane de reduceri din Polonia, Safe Fleet Polska (servicii de monitorizare prin GPS și alte servicii IT), UTI Polska (servicii IT, construcții, industria de apărare), în industria alimentară — Tohani Polska (vinuri), Global Food Poland, filială a European Drinks S.A. (băuturi răcoritoare, ape minerale), în infrastructură — în 2016 compania Electrogrup și-a deschis o filială în Polonia, Electrogrup PL SP Z.o.o, prin care realizează lucrări de infrastructură energetică și telecomunicații în Polonia — în textile și confecții — în octombrie 2017, s-a deschis, în Polonia, primul magazin al unui brand românesc de confecții 'Nissa'.

În același timp, se remarcă și apariția unor companii înființate de diaspora românească din Polonia în sectorul industriei alimentare (import și retail de vinuri și produse alimentare românești), industria electronică și IT, piața de capital și consultanță.

Sursa: Agerpress