Mitroi: Nu am nici cea mai mica temere ca economia romaneasca nu va opera intre 8% si 9%

Economia româneasca ar putea creste cu 8-9% în acest an, dublu fata de cea mondiala si triplu raportat la cea europeana, sustine Adrian Mitroi, profesor de finante comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

'Ciclul de acomodare monetara s-a încheiat, dobânzile nu vor mai fi mici, dar vor fi rezonabile în raport cu asteptarile de crestere economica, care sunt foarte mari. Daca te astepti ca economia mondiala sa urce cu 4%, nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera între 8 si 9%. Nu am nici cea mai mica îndoiala. În general, noi crestem, în ultima perioada, cam de doua ori mai mult decât economia mondiala sau de trei ori mai mult decât cea europeana. Faptul ca masurile fiscale, cu lag-ul lor uzual, 6-9 luni, vor fi suport pentru cresterea economica, dobânzile mai mari vor fi suport pentru investitii. Va fi o crestere sustinuta si de creditare', a declarat Adrian Mitroi, pentru AGERPRES.

El este de parere ca economia mondiala se afla într-un format foarte bun, iar tarile care ne cumpara exporturile performeaza economic.

Potrivit acestuia, daca vine o criza, aceasta va fi mai punctuala, mai sectoriala.

'Criza o vad mai punctuala, mai sectoriala, adresata în general industriilor care trebuie reformate, dar nu o vad la nivelul de macro-criza. Faptul ca bancile centrale încep sa-si ia mâna de pe economie denota un sentiment pozitiv. Mesajul de crestere a dobânzilor de politica monetara este pozitiv pentru economie. Asteptarile sunt, pe de o parte, inflationiste si o pozitionare contra inflatiei, contraciclica la inflatie, dar sunt si asteptari de sustenabilitate a cresterii economice', a afirmat Mitroi.

În opinia profesorului, "unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult".

'Unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult, cum e si banca centrala, si atunci aceasta temere ce ar putea sa ne aduca inflatia este mai degraba o asteptare inflationista, te face sa înaspresti politica monetara, mai ales ca te uiti la partenerii tai, la alte banci centrale. Una foarte profitabila este Banca Elvetiei, care, în încercarea de a ne proteja la un franc prea scump, tipareste franci, dar în timpul asta a devenit un fond de investitii. Bancile centrale, mai ales din lumea dezvoltata, sunt fonduri de investitii care cumpara risc, respectiv actiuni, ETF-uri, obligatiuni, chiar si corporatiste. Bancile centrale sunt jucatori importanti si pe piata riscului si pe piata dobânzilor. Mie îmi da un pic de temere asta. Nu ar trebui sa faca asa ceva, ci ar trebui sa fie foarte conservatoare", a explicat acesta.

Adrian Mitroi crede ca bancile centrale gresesc pentru ca înaspresc politicile prea repede si le acomodeaza prea târziu.

'Banca noastra este un exemplu bun pe acest subiect. Bancile centrale, în general, gresesc. Ele înaspresc politicile prea repede si le acomodeaza prea târziu. Asta înseamna ca ele se vor întrece acum în reducerea stimulilor monetari, în mesajul transmis de peste ocean, în principal: 'S-a cam terminat cu favorabilitatea sustinerii monetare a economiei, aveti si stimuli fiscali, acum e timpul sa va descurcati si de unii singuri'. Acest mesaj de banca centrala pune presiune pe dobânzi, pe dolari în crestere, pe euro în crestere, pe petrol în crestere, pe aur în crestere. Bine ca am luat o pauza de la activele digitale, care pareau o solutie pentru cei cu foarte multa dorinta la risc. Realitatea noua în care trebuie sa ne acomodam este cea a volatilitatii, în special pe dobânzi, probabil mai putin pe valute. Asta ne pune pe noi în postura sa întelegem mesajul dat de banca centrala', a adaugat Mitroi.

Sursa: Agerpress