Autoritatile publice locale, obligate sa ofere cetatenilor doua variante de tarife pentru gestionarea deseurilor municipale (proiect)

"Plateste cât arunci" si "Raspunderea extinsa a producatorului" sunt cele doua noi instrumente ce ar urma sa fie incluse în legislatia nationala referitoare la regimul deseurilor, iar autoritatile publice locale vor fi obligate sa ofere cetateanului posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale, reiese dintr-un proiect de Ordonanta, publicat în dezbatere publica de Ministerul Mediului.

"Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor a fost introdus instrumentul economic 'Plateste pentru cât arunci' în vederea stimularii colectarii separate a deseurilor de la populatie, fara însa a crea cadrul complet, astfel încât acesta sa fie functional. Aceasta prevedere va impune alinierea contractelor de delegare existente dintre autoritatile administratiei publice locale si operatorii de salubrizare cu modificarile impuse prin prezentul act normativ", se noteaza în document.

În acest context, pentru autorizarea si supravegherea implementarii prin sisteme colective a obligatiilor operatorilor economici se înfiinteaza, în cadrul Ministerului Mediului, Comisia de supraveghere a raspunderii extinse a producatorilor.

De asemenea, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure colectarea separata pentru cel putin deseurile de hârtie, metal, plastic si sticla din deseurile municipale. Aceleasi autoritati trebuie sa asigure implementarea instrumentul economic "Plateste pentru cât arunci", oferind cetateanului posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deseurilor reziduale, fundamentate pe cel putin una dintre urmatoarele modalitati bazate pe: volum, frecventa de colectare, greutate si saci de colectare personalizati.

"Colectarea separata, transportul, sortarea si, dupa caz, alte operatii de tratare a deseurilor de ambalaje, colectarea separata a DEEE-urilor, a bateriilor si acumulatorilor, care se regasesc în deseurile municipale în conditiile stabilite pentru prestarea serviciului de salubrizare se fac fara costuri în sarcina cetateanului sau a persoanei juridice producator al respectivelor deseuri. Costurile nete de colectare separata, transport, sortare si, dupa caz, alte operatii de tratare a deseurilor de ambalaje, de colectare separata a DEEE-urilor, a bateriilor si acumulatorilor, care se regasesc în deseurile municipale se suporta de catre operatorii economici supusi regimului de raspundere extinsa a producatorului prin persoanele juridice autorizate pentru operarea sistemelor colective de îndeplinire a obligatiilor în regimul de raspundere extinsa a producatorului", se arata în proiectul de Ordonanta.

Potrivit sursei citate, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa atinga, pâna la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala generata, cel putin pentru deseurile de hârtie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere sau, dupa caz, din alte surse, în masura în care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodarii.

Totodata, titularii pe numele carora au fost emise autorizatii de constructie si/sau desfiintari au obligatia sa gestioneze deseurile din constructii si desfiintari, astfel încât sa atinga progresiv, pâna la 31 decembrie 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase, cu exceptia materialelor geologice naturale.

Pe de alta parte, operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje reutilizabile sunt obligati sa aduca numai ambalaje reutilizabile care respecta cerintele esentiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea sa corespunda unor reutilizari multiple. De asemenea, acestia sunt obligati sa aplice sistemul garantie pentru ambalajele respective la o valoare unitara de 2 lei/bucata, dar si sa asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori.

Proiectul de Ordonanta este în dezbatere publica pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau organizatiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, pâna pe data de 15 februarie 2018, la Ministerul Mediului, Directia Generala Deseuri, Situri Contaminate si Substante Periculoase.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, pâna în 2020, conform directivelor europene, urmatoarele obiective: minimum 50% rata de reutilizare si reciclare din masa totala a cantitatilor de deseuri (hârtie, metal, plastic si sticla), minimum 70% nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, 60% valorificare a deseurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piata nationala.

În plus, anual, va fi nevoie sa se atinga o cantitate colectata de deseuri electronice de 4 kg/locuitor si sa se colecteze separat bio-deseurile în vederea compostarii si fermentarii acestora.

România a negociat 36 de conditionalitati ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii conditionalitatilor poate duce la suspendarea integrala sau partiala a platilor aferente Programelor Operationale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limita pâna la care România trebuia sa îndeplineasca toate aceste conditionalitati.

Autoritatile de la Bucuresti aveau termen pâna la finalul anului 2017 sa închida 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevazute pentru închiderea treptata a depozitelor de deseuri neconforme sunt programate la fiecare data de 16 iulie ale fiecarui an, pâna în 2017.

Comisia Europeana a decis, în data de 15 februarie 2017, sa actioneze în judecata România la Curtea Europeana de Justitie (CEJ), pentru ca autoritatile nu au reusit sa închida 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezinta un risc serios pentru sanatatea oamenilor si mediu, informeaza un comunicat de presa al Executivului comunitar.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeana (CE) a trimis România în fata Curtii de Justitie a UE pentru neîndeplinirea obligatiei de a revizui si adopta Planul National de Gestionare a Deseurilor si programul de prevenire a generarii de deseuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deseurile (Directiva 2008/98/CE) si ale economiei circulare.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotarârea de Guvern privind Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost aprobata în sedinta Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflata în faza contencioasa.

Statisticile Asociatiei Române a Compostului (ARC), în privinta modului în care România se "comporta" cu deseurile, arata ca, în prezent, la nivel national, se proceseaza prin compostare 124.717 tone de deseuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacitatii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodata, 34,6% sunt instalatii nefinalizate, în constructie, iar restul de 54,9% reprezinta instalatii de compostare receptionate, dar care nu functioneaza.

 

Sursa: Agerpress