INTERVIU Pintea (APIA): Din 410 sesizari pe fraude cu fonduri europene, doar 37 au fost intemeiate; noi avem si o boala cu capra vecinului

Subventiile primite de la Uniunea Europena in ultimii 10 ani au depasit 12 miliarde de euro, sumele gestionate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) in acest scop fiind in crestere an de an, de la 6 milioane de euro in 2007 la peste 1,6 miliarde de euro in prezent, sustine directorul general al APIA, Adrian Pintea. Intr-un interviu acordat AGERPRES, seful APIA a vorbit despre licitatia pentru extinderea softului APIA, precum si despre complexitatea formelor de sprijin pe care le gestioneaza, in conditiile in care in anul aderarii la UE erau mai putin de 10 scheme de finantare, iar in prezent s-a ajuns la 100, ceea ce implica nu mai putin 2,5 milioane de operatiuni pe fluxul de autorizare intr-un singur an. Pintea subliniaza in interviu ca Romania nu exceleaza la fraude cu fonduri europene, tinand cont de faptul ca din cele 410 sesizari venite in 2017 si 2018 doar 37 au fost intemeiate, insa indeamna pe oricine are suspiciuni sau observa nereguli in gestionarea fondurilor europene sa le sesizeze, pentru ca "este in interesul nostru ca niciun eurocent sa nu fie risipit sau obtinut pe alte cai decat strict pe masurile pe care APIA le gestioneaza". AGERPRES: Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) este una dintre cele mai importante institutii care gestioneaza banii europeni destinati sectorului. Care este valoarea totala a subventiilor platite catre fermierii romani de la infiintarea institutiei si pana in prezent, pe baza rambursarilor venite de la Comisia Europeana? Adrian Pintea: Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) s-a infiintat prin legea 1 din 2014, dar din 2005 a devenit functionala. Un inceput greu pentru toata lumea, pentru ca atunci se pregateau bazele de date, se adunau toti fermierii din tara, au urmat angajari, fiind o institutie noua, iar undeva in 2006 - de cand lucrez si eu in institutie - a inceput plata anumitor forme de sprijin, dar strict din bugetul national. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) au inceput noile forme de sprijin si iata ca astazi APIA a devenit, ca sa spun asa, un mamut, care gestioneaza sume foarte mari, plus un numar mare de salariati. Sunt undeva la 4.859 de functii la nivelul intregii tari. Avem 42 de centre judetene, 266 de centre locale care acopera toate unitatile administrativ-teritoriale ale tarii, si fiecare centru judetean are intre 6 si 8 centre locale, in functie de marimea judetului, de numarul de exploatatii si de numarul de fermieri. Revenind la bani, la plati, sumele rambursate de Comisia Europeana din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) in anii financiari 2007 - 2018 se ridica undeva la 12,29 de miliarde de euro. Daca ne uitam la anul 2007, cand am avut vreo 6 milioane de euro, iata ca am ajuns in 2018 la peste 1,6 miliarde de euro. Si vorbim strict de sume care deja au fost rambursate. Este de precizat ca in fiecare an procentul de absorbtie pentru toti anii financiari a fost aproximativ de 96%. Vorbim de exercitiul financiar anterior 2007 -2015, pe vechea Politica Agricola Comuna (PAC). Pentru anii 2016 - 2018, pe noua perioada de programare, procentul de absorbtie pana la aceasta data este de 91 - 92%, strict pe sume deja rambursate de Comisia Europeana, dar tendinta este ca in fiecare an gradul de absorbtie sa atinga aproape 100%. Pentru ultima declaratie de cheltuieli, cea pentru luna mai, a venit deja decizia de rambursare, respectiv 87,5 milioane de euro, care urmeaza sa fie incasata pana in 5-6 iulie, ceea ce ar duce automat la cresterea procentului de absorbtie undeva la 93%, dar mai urmeaza si celelalte cheltuieli.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: Care sunt schemele de finantare gestionate de APIA si din ce fonduri sunt acoperite? Adrian Pintea: Agentia gestioneaza in prezent o multitudine de forme de sprijin care sunt destinate fermierilor romani, finantate atat din bugetul UE cat si de la bugetul national. APIA este responsabila si este singura institutie care gestioneaza FEGA (Fondul European de Garantare Agricola n.r), in care sunt incluse platile directe, masurile de piata, cele de promovare a produselor agricole, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) implementam o serie de masuri care sunt delegate prin PNDR pe noul exercitiul financiar 2014-2020. Binenteles, sunt incluse si cele din Bugetul National, acele plati compensatorii sau complementare, asa cum se numeau in exercitiul anterior, iar acum poarta denumirea de Ajutoare Nationale Tranzitorii si de Stat. AGERPRES: Efectiv, cate forme de sprijin sunt? Adrian Pintea: Daca noi am demarat in 2007, la inceputurile functionarii agentiei, cu pana in 10 scheme de sprijin, de plata, care s-au acordat fermierilor, astazi, cu toate masurile si sub-masurile, sunt peste 100, iar lucrul acesta sigur ca a ingreunat activitatea si, cu toata lipsa de modestie, pot spune ca APIA are cea mai performanta si mai complexa baza de date si un sistem informatic de o complexitate ridicata, in conditiile in care intr-un an se fac peste 2,5 milioane de operatiuni, pe tot fluxul de autorizare. Nu putem spune ca dupa ce s-a depus o cerere, fermierul isi primeste deja banii. Sunt o gramada de pasi de la depusul cererii pana la bani. AGERPRES: Daca tot ati mentionat ca APIA are un sistem informatic de o complexitate ridicata, care mai este situatia licitatiei organizate pentru extinderea si dezvoltarea sistemului informatic, actiune contestata in instanta inca de anul trecut de firma care a dezvoltat softul mai bine de 10 ani? Adrian Pintea: Referitor la procedura de achizitie publica privind serviciile de mentenanta, extindere si dezvoltare a sistemului informatic al APIA va pot spune ca anuntul de participare a fost publicat in SEAP in data de 12 august 2017, iar in 16 august 2017 si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), fiind si o licitatie europeana. Dupa primirea acestor oferte, in cadrul comisiei de evaluare s-au analizat ofertele tehnice si financiare, dar a existat o contestatie care a fost depusa la Curtea de Apel Bucuresti din partea unui ofertant. AGERPRES: Ofertantul este firma Siveco cea care v-a facut softul pana in momentul de fata. Adrian Pintea: Da. Asa e. Dar oferta acestuia a fost exclusa de la procedura de atribuire. AGERPRES: Pe ce motiv? Adrian Pintea: Pe baza unor declaratii, acel DUAE (Document Unic de Achizitie European), legat de sanctiuni si penalitati, ceva de genul. Pe data de 9 iulie se va judeca recursul la Curtea de Apel si, in masura in care se solutioneaza in instanta, comisia de evaluare va aplica decizia instantei, iar in termenul cel mai scurt va atribui noul acord cadru. Categoric au fost multe discutii pe marginea acestui subiect, e normal, pentru ca este o suma mare, in total vorbim de 100 de milioane de lei. Cred ca batalia intre firme este cumva un lucru bun si normal, suntem intr-o economie de piata, fiecare se zbate si noi ne dorim sa fie un ofertant cat mai bun si cat mai performant ca sa ne continuam activitatea. Dar tot ceea a fost facut pana acum trebuie sa functioneze si functioneaza. Sistemul functioneaza si nu este niciun fel de problema. Aceasta licitatie este in desfasurare si isi urmeaza calea legala si, categoric, nu poate interveni nimeni, iar termenul de 9 iulie este definitiv. Si eu mi-as dori sa fie ieri, sa se semneze si sa se inchida. Insa, prin modificarea legislatiei achizitiilor publice, legea iti permite, daca este o urgenta, poti sa scoti din bucata mare o particica, urgenta, astfel incat sa se poata derula o licitatie paralela, iar activitatea sa functioneze. Lucrul acesta l-au facut si colegii de la departamentul de specialitate si vom semna un contract, pana la definitivarea lui, astfel incat activitatea sa nu fie intrerupta. Pot sa va spun ca astazi functionam la parametri normali. In momentul in care instanta va decide, ea va lua act si ''x'' va castiga pe o perioada de trei ani si vom merge inainte.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: Revenind la bani, care este plafonul alocat Romaniei de Comisia Europeana in 2018 pentru platile directe? Cum va fi 2019 din acest punct de vedere? Adrian Pintea: Plafonul alocat Romaniei, asa cum este prevazut in regulamentul Comisiei Europene (CE), este 1,912 miliarde de euro pentru campania 2018. In 2017 a fost 1,801 miliarde de euro, iar in ceea ce priveste campania din 2019 alocarea financiara pentru platile directe va fi de 1,903 miliarde de euro, insa CE poate veni cu o suplimentare asa cum s-a intamplat si in cazul campaniei 2018. Incepand cu 2007, in fiecare an si pana in prezent, s-a observat o crestere a plafonului acordat Romaniei. Cu siguranta si anul acesta ne vom inchide cu o absorbtie de 96% - 97% pe anul 2017. AGERPRES: Cati fermieri beneficiaza de subventiile de la APIA din fonduri europene si nationale? Care este dinamica din ultimii 10 ani pe acest segment? Adrian Pintea: In ceea ce priveste Campania de primire a cererilor unice de plata pentru anul 2018, stim ca perioada de depunere este 1 martie  - 15 mai a.c., iar la nivelul Agentiei s-a depus un numar de 867.067 de cereri pentru o suprafata de 9,64 milioane hectare. Un fermier inseamna o cerere. Fiecare poate avea de la 5 scheme pana la 100 de scheme. Un lucru bun care s-a observat de la an la an a fost o crestere a suprafetei pentru care se solicita sprijin. De exemplu, fata de campania 2017, suprafata solicitata in 2018 a crescut cu aproximativ 100.000 de hectare, ceea ce demonstreaza ca exploatatiile s-au unit, fermierii constientizand importanta majora a asocierii in vederea consolidarii pe piata. Lucrul acesta a fost imbucurator pentru noi pentru ca APIA are o strategie, prin care toti acei fermieri pe care ii avem in baza de date intr-un an, toti primesc invitatie acasa sa se prezinte la data, ora stabilita la centrul local, la cele 266 locale, respectiv 42 centre judetene sa isi depuna cererea de plata. In acceptiunea APIA avem doua categorii de fermieri: fermierul mic, care detine intre 1 si 50 de hectare, iar acestia depun toti la cele 266 de centre locale, si fermierul mare, care detine peste 50 de hectare. Fermierii mari depun la cele 42 de centre judetene. Un lucru bun este ca in acea invitatie transmisa fermierilor este trecut functionarul care raspunde de acel fermier din momentul in care a intrat pe usa si a depus cererea pana cand are banii in cont. Un functionar raspunde de o unitate administrativ-teritoriala, doua sau trei, in functie de numarul de fermieri, de numarul de cereri care exista pe centrul local respectiv si bineinteles se tine cont si de incarcatura pe fiecare functionar, de gradul de complexitate al cererilor. O cerere poate sa aiba doar SAPS, iar o alta sa fie un dosar cu mult mai multe scheme de sprijin. Acest lucru fiind spus fermierilor inca de la inceput, ca si cu picatura chinezeasca, toti fermierii au incercat si au venit la data si ora stabilita. APIA lucreaza cu peste un milion de oameni, fermieri care iti calca pragul si automat, de la cel cu 4 clase, pana la cel cu studii superioare, iar tu, angajat APIA, trebuie sa te cobori la nivelul fiecaruia sa ii explici, sa-l ajuti, ca sa beneficieze de aceste forme de sprijin. Astfel, pe parcursul celor mai bine de 10 ani de cand APIA deruleaza forme de sprijin pentru fermierii romani, se observa o crestere a suprafetei si o scadere a numarului de fermieri care depun cererea unica de plata la APIA. De exemplu, in 2017 fata de 2016 s-a observat o crestere a suprafetei cu 200.000 hectare, iar in 2018 fata de 2017, cu 100.000 de hectare, in timp ce numarul fermierilor s-a diminuat. Daca in 2017 am avut 901.000 fermieri care au depus cereri, anul acesta avem 867.000 de fermieri. Acesta este trendul. Plus ca ne apropiem si de suprafata de referinta pe care a avut-o Romania la intrarea in UE. Fiind suprafata mare, aproape de cea de referinta data, automat altfel pot fi si negocierile pentru viitorul PAC.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: In conditiile in care s-a remarcat aceasta crestere a suprafetei pentru care se solicita subventii, cat teren ramane inca nelucrat in Romania? Anii trecuti se avansa chiar o cifra de circa 3 milioane de hectare ramase parloaga. Adrian Pintea: Nu este vorba de asa ceva. Si categoric crescand suprafata, nu poate depasi granitele tarii. Nu am acum o cifra exacta, dar cu siguranta este in scadere inspre limita, sa nu exagerez cu zero, dar foarte putin. AGERPRES: Care sunt primii cinci beneficiari de subventii din Romania, in ce judete se afla si care este valoarea subventiilor primite? Adrian Pintea: Topul primilor beneficiari de subventii, in anul 2017, sunt SC Agricost, la Braila, cu o valoare de 51,5 milioane de lei, Avicola Buzau din judetul Buzau, cu 31,9 milioane de lei, SC Tebu Consult Invest din Braila, cu subventii de 28,6 milioane de lei, Agricola International la Bacau, cu 23,01 milioane de lei, si SC Intercereal Ialomita cu 21,96 milioane de lei. Acestea sunt sumele primite pentru 2017 de primii cinci beneficiari de subventii din Romania pe toate formele de sprijin. AGERPRES: Cum sta Romania in 2018 fata de acum 10 ani din punct de vedere al neregulilor, erorilor administrative sau nerespectarii conditiilor de eligibilitate? Despre ce sume vorbim in astfel de situatii si cati fermieri au fost nevoiti sa returneze subventiile platite de APIA? Adrian Pintea: In primul rand as incepe sa va spun ca atat noi, functionari ai agentiei, cat si fermierii, trebuie sa stim ca avem nu doar drepturi, ci si obligatii. Sunt situatii in care se doreste ca in momentul in care ai depus cererea la APIA, adica astazi, maine sa primesti banii. Categoric nu se poate. Sunt anumiti pasi pe care trebuie sa-i faci, este obligatoriu, avem legislatia europeana si cea nationala care trebuie respectate. Avem "n" misiuni de audit de la Comisia Europeana, de la Curtea Europeana de Conturi, Autoritatea de Audit romaneasca, Curtea de Conturi... AGERPRES: Vreti sa spuneti ca sunt prea multe misiuni de audit si de control? Adrian Pintea: Sunt multe, dar din auditarile respective, pentru ca nimeni nu vine cu toporul, poti sa obtii lucruri care te indruma si pasii pe care trebuie sa-i urmezi. Se merge mult si pe preventie, nu neaparat sa se impute ceva. Daca e de imputat se imputa in mod cert. Consider ca aceste misiuni sunt constructive si ai si de invatat. Revenind la nereguli si eventuale fraude, vreau sa va precizez ca acordarea platilor catre fermieri poate fi realizata de catre APIA numai dupa indeplinirea unui set de conditii impuse de Comisia Europeana prin legislatia aferenta, care se refera la existenta unui sistem informatic performant - care a avut 'n' auditari pe parcusul celor peste 10 ani si chiar am fost felicitati pentru acest lucru. Se refera la efectuarea unor verificari amanuntite asupra cererilor si documentelor de plata si a unor controale care se fac la fata locului, pentru a asigura respectarea legislatiei care reglementeaza schemele de sprijin din partea Uniunii, in vederea minimizarii riscului ca UE sa sufere prejudicii financiare. De asemenea, putem vorbi si de o dinamica foarte accentuata a formelor de sprijin gestionate de APIA - daca dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in anul 2007, Agentia derula mai putin de 10 forme de sprijin destinate fermierilor romani, dupa introducerea noii Politici Agricole Comune in anul 2015, numarul schemelor, masurilor si sub-masurilor, pachetelor si sub-pachetelor gestionate de APIA a crescut substantial, ajungand dupa cum v-am spus la peste 100. Desigur ca, in acest context, si raportul neregulilor, erorilor administrative sau al nerespectarii conditiilor de eligibilitate nu mai este acelasi ca in 2007, dar acest lucru categoric este inerent. De pilda, in anul 2008, la nivelul APIA nu s-a constituit nicio neregula sau eroare administrativa ca urmare a nerespectarii conditiilor de eligibilitate, asa spune Comisia Europeana, in sensul emiterii de titluri de creanta in sarcina fermierilor. In timp, insa, lucrurile s-au mai schimbat, astfel incat numarul total al titlurilor de creanta emise de catre APIA se ridica la 247.251 in cuantum de 849,71 milioane de lei lei. Din aceasta suma s-au recuperat 616,56 milioane de lei, procentul fiind de 73%. De exemplu, cu titlu de creanta poate insemna ca ti-au lipsit trei oi, si asta nu putem spune ca este hotie.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: Ce ne puteti spune despre fraudele cu fonduri europene destinate agriculturii? Sunt cazuri in care au fost implicati si angajati ai APIA Adrian Pintea: Politica antifrauda implementata de APIA are in vedere respectarea obligatiei asumate de Romania cu privire la buna gestionare a intereselor financiare ale Uniunii Europene si consta in obligatia intregului personal al APIA de a aplica si de a verifica toate operatiunile administrative, tehnice, economice, juridice, conform procedurilor de lucru aprobate si auditate de CE. Conform legii, in scopul identificarii de nereguli, fraude si alte activitati ilicite aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene, APIA coopereaza cu DLAF - Departamentul de lupta antifrauda, care are calitatea de institutie nationala de contact cu OLAF, si asigura protectia intereselor financiare ale UE in Romania. Categoric cooperam si cu alte institutii nationale si internationale de profil, iar in cazul constatarii unor indicii de frauda sau de tentativa de frauda, rezultatul verificarilor se transmite catre DLAF sau DNA pentru verificari specifice, iar in cazul identificarii unor posibile situatii de incompatibilitate, acestea se transmit catre Agentia Nationala de Integritate. Astfel, in anii 2017 si 2018 pana in prezent, in cadrul APIA, prin directia de resort, respectiv Directia Antifrauda si Control Intern, au fost inregistrate un numar de 410 sesizari provenite fie din interiorul, fie din exteriorul Agentiei, sesizari transmise atat de catre alte institutii de control ale statului, respectiv DNA, OLAF, DLAF, MAI/IPJ, sau anumite persoane fizice si juridice, precum si de la centrele judetene si directiile de specialitate din cadrul APIA, sau alte institutii ale statului cum ar fi MADR, Secretariatul General al Guvernului sau AFIR. Din cele 410 sesizari, in urma verificarilor efectuate, APIA a transmis catre DLAF un numar de 39 de sesizari, respectiv note de control rezultate in urma verificarilor, cu referire la nereguli si indicii de frauda, unde este posibil sa fie implicati si angajati ai APIA. De asemenea, 47 de note de control detaliate, insotite de anexe in baza carora sunt fundamentate aspectele mentionate, au fost inaintate catre Directia Nationala Anticoruptie, cinci note de control au fost transmise catre ANI, patru note au fost inaintate Comisiei de disciplina din cadrul APIA aparat central, iar 13 note de control au mers catre Comisia de disciplina din cadrul Centrelor Judetene ale APIA. In situatia in care, ca urmare a descoperirii unor nereguli s-a impus recalcularea drepturilor acordate solicitantilor, la nivelul APIA au fost intocmite Procese verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare. AGERPRES: Despre ce sume vorbim in astfel de situatii? Adrian Pintea: In sumele cu creantele bugetare sunt incluse si aceste fonduri obtinute prin nereguli sau frauda. Categoric sunt sesizari care vin si ati vazut ca din cele 410 doar 37 au fost intemeiate. Noi avem si o boala cu capra vecinului, noi intre noi, noi pentru noi, dar suntem obligati sa le verificam. Nu as vrea nici sa minimizez acest lucru. Sunt descoperite astfel de situatii si chiar indemn pe oricine care are suspiciuni sau observa anumite lucruri pe care APIA nu are cum sa le vada, sa le sesizeze catre noi, catre organele statului, pentru ca este si in interesul nostru ca niciun eurocent sa nu fie risipit sau obtinut pe alte cai decat strict pe cele 100 de masuri pe care APIA le gestioneaza.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: Comparativ cu alte state din UE, cum sta Romania la acest capitol al fraudelor cu fonduri europene? Adrian Pintea: Ideal ar fi sa nu avem nicio situatie de acest fel, dar din fericire este un capitol in care nu excelam si nu ocupam un loc fruntas. Excelam insa in absorbtia fondurilor europene, dupa baza de date, am fost multe luni la rand cap de lista cu suma cea mai mare pe care am solicitat-o CE pentru rambursare. Un lucru pe care si fermierii trebuie sa il inteleaga este ca se face un efort urias - al APIA este un efort pentru ca se lucreaza, dar pana la urma de aceea suntem platiti - dar banii acestia se dau in primul rand de catre statul membru. Nu avem noi un sac de bani si pe urma il impartim. Sunt multi factori implicati, Ministerele Agriculturii si Finantelor, Guvernul, banii aceea, miliarde de euro trebuie sa-i ai la dispozitie. Este un efort, dar conturile noastre au fost alimentate in permanenta, astfel incat nu avem niciun fel de blocaj. Si un lucru care s-a perpetuat, l-am preluat, nu ca l-am inventat eu de cand sunt eu aici: orice autorizare la plata care se face azi, de exemplu in data de 27, automat se plateste a doua zi, se pune in functiune tot lantul tehnologic al directiei economice, astfel incat toata noaptea sistemul il actualizeaza si face compensari. Este un efort imens. In zilele "proaste" ca sa zic asa, autorizam un milion de euro, dar au fost zile cand am dat si 100 de milioane de euro. Performanta de cand sunt eu aici este de 126 de milioane de euro intr-o singura zi. Sunt sume foarte mari si categoric trebuie multa atentie. AGERPRES: Au fost finalizate platile pentru anul 2017, avand in vedere ca 30 iunie era termen limita conform regulamentelor europene? Adrian Pintea: Comisia spune ca toate platile se fac pana la data de 30 iunie, dar cu siguranta nu suta la suta, dar daca tu stat membru pana la data de 30 iunie ai un procent de 95% plata facuta, atunci poti merge si in continuare fara nicio penalizare. Se lucreaza la foc continuu. Noi avem autorizat la plata un procent de 96,39% si am depasit 95% procentul platit. Categoric si in iulie mergem fara penalizare, dar sa nu se gandeasca fermierul ca el va fi penalizat. Nu. In momentul in care tu transmiti o declaratie de cheltuieli, sa spunem de 100 de lei, CE iti ramburseaza 95 de lei, dar daca ai depasit 95% plata facuta, CE iti va rambursa tot 100 de lei. Noi, acum finalizam campania 2017 pentru ca intotdeauna cele mai grele dosare sunt ultimele. Fie au avut nereguli sau anumite erori pe care sistemul informatic nu le-a putut gestiona si sunt date in centru suport pentru verificare si pentru gasirea unor solutii tehnice, iar omul nu are nicio vina, fie sunt anumite nereguli constatate de institutii ale statului sau sentinte judecatoresti definitive care trebuie puse in aplicare. AGERPRES: Ati constatat ca ar fi aceleasi dosare in fiecare an? Adrian Pintea: Nu as putea spune acest lucru. Am incheiat 2017 si 2016. Au fost ani buni, dar foarte grei, si cu sistemul informatic a fost foarte greu sa lucrezi cu sistemul vechi, dar Directia tehnica si IT a fost foarte implicata. Si-a facut treaba cu eforturi uriase. Acum pregatim campania 2018, esantioanele de control care vor fi transmise catre judete. As vrea sa reamintesc ca in data de 21 iunie s-au dat drumul la adeverinte, chiar cu o luna mai devreme, iar pana in momentul de fata s-au si eliberat 34 de adeverinte in baza acelor conventii incheiate cu 16 banci comerciale. Nu este adevarat ca nu se dau adeverinte, asa cum a aparut in spatiul public. Referitor la controlul pe teren incepem esantioanele de control, directia IT prin biroul de specialitate lucreaza, "macina" la ele, fiecare judet va primi esantionul de control la inceputul lunii iulie, atat la vegetal cat si la zootehnic. Fiecare coleg din cele 42 de centre judete isi doreste un esantion cat de mic si eu mi-as dori sa fie cat de mic, dar sunt anumite reguli foarte stricte in care CE spune ca trebuie sa ai minimum 5%, dar se tine cont si de ratele de eroare din anul anterior sau de calitatea muncii pe care ai facut-o cand ai facut acele cereri. Esantionul de control se face in calculator, unde se baga anumite criterii, in primul rand pe analiza de risc si aleatoriu. Ce inseamna analiza de risc? Poate fi si un fermier foarte mic, pentru ca este la limita eligibilitatii si prezinta un risc. Daca are sub un hectar sau strict un hectar, categoric il vede sistemul ca un risc. De asemenea, si fermierul foarte mare prezinta un risc, pentru ca are milioane de lei de luat de pe o suprafata foarte mare. Vesnic au fost discutii ca sunt fermieri care ies in fiecare an la control. Dar este posibil sa iasa ani la rand in esantionul de control. De exemplu, un fermier care a depus la APIA cerere pe 500 de hectare, iar anul urmator are 502 hectare, pentru ca a mai cumparat sau a concesionat, automat sistemul il vede ca fermier nou sau anul acesta avand cu siguranta 500 de hectare are foarte multe scheme. El intr-un an a fost verificat pe trei scheme, in alt an pe alte trei. Deci, nu iese in fiecare an pe aceleasi scheme. In plus, este o reglementare europeana care spune ca toata lumea, nu exista fermier care sa nu intre in calupul acesta de verificare. Toata populatia de fermieri este obligatoriu sa intre in hora asta. Atat pe vegetal cat si pe animal, toti cei 867.000 de fermieri. Toata vara facem controlul, iar la 1 octombrie acesta trebuie sa fie finalizat. Intre 1 si 15 octombrie se introduc rapoartele in sistem, astfel incat sa se poata incepe autorizarea la plata in avans, in data de 16 octombrie, iar din 1 decembrie plata finala. AGERPRES: Punctual, cat ia un fermier si la cat poate ajunge daca are toate schemele de plata? Adrian Pintea: Daca in 2007 am inceput cu 50 de euro pe hectar acum un fermier poate ajunge la 450 de euro pe hectar cu toate schemele, dar la care se mai poate adauga si sprijinul cuplat. De exemplu, daca are sprijin cuplat la tomate poate sa ia si 7.000 de euro/ha. La animale sunt doua categorii, ANT si sprijinul cuplat care este din FEGA. ANT7 la bovine de lapte, care este din bugetul national, avem 22,18 euro pe tona de lapte, la ANT8 pe carne este 86,36 euro pe cap de animal, ANT9 pentru ovine si caprine avem 5,24 euro pe cap, iar la acestea se poate adauga sprijinul cuplat din sectorul zootehnic. Pentru vacile de lapte avem 401 euro pe cap, pentru bivolite de lapte - 173 euro pe cap, taurinele de carne 446 de euro pe cap, ovine plus caprine 25 de euro pe cap. AGERPRES: Ce modificari apreciati ca vor exista pentru fermierii romani pe viitoarea programare financiara din punct de vedere al subventiilor? Adrian Pintea: In anul 2017, Comisia Europeana a initiat un amplu proces de consultare la nivelul statelor membre in ceea ce priveste directiile Politicii Agricole Comune post 2020. Cred ca PAC trebuie sa continue sa fie o politica puternica, cu o alocare bugetara la fel de consistenta ca si pana in prezent, care sa poata raspunde provocarilor economice, de mediu si sociale care vor veni. Trebuie sa avem in vedere ca venitul fermierului roman este in continuare semnificativ mai mic decat venitul mediu la nivelul UE, generat, printre altele, si de nivelul mult mai redus al cuantumului platilor la hectar in raport cu cel de care beneficiaza fermierii din alte State Membre. Asadar, cel mai mult ne dorim ca Noua Politica Agricola Comuna sa reduca decalajele inregistrate intre nivelurile platilor directe ale statelor membre, prin continuarea procesului de convergenta si mentinerea organizarii comune a pietelor agricole si sunt convins ca Ministerul Agriculturii va avea o pozitie ferma in acest sens la nivelul forurilor europene. Categoric Romania nu va fi de acord cu plafonarea subventiilor pentru fermele mari. Cele doua teme mari cu care domnul ministru (Petre Daea, ministrul Agriculturii n.r.) are o activitate intensa in perioada urmatoare si continuand pe perioada presedintiei din 1 ianaurie 2019, respectiv convergenta platilor si un nu categoric plafonarii. Sunt ca o tema de tara as putea spune.   Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO AGERPRES: Mai sunt nemultumiri in randul angajatilor APIA in urma acelor reduceri cu 30% a salariilor pe care le-au semnalat sindicalistii la finele anului trecut? Adrian Pintea: Categoric a fost o nemultumire. La nivelul aparatului central al APIA exista o reducere a drepturilor salariale, doar pentru o categorie de functii, respectiv pentru cea de auditori. In schimb, la nivelul centrelor judetene APIA exista o reducere a drepturilor salariale doar pentru functiile publice de conducere de director executiv, director executiv adjunct si sef serviciu. Aceasta reducere este o consecinta a aplicarii prevederilor Legii nr. 153/2017, pentru ca au fost anumite praguri. Mai precis a articolului 38 potrivit caruia, in situatia in care, incepand cu 1 ianuarie 2018, salariile de baza, salariile de functie, indemnizatiile de incadrare sunt mai mari decat cele stabilite potrivit Legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorarilor salariale reglementate, se acorda cele stabilite pentru anul 2022. Astfel, cuantumul brut al veniturilor salariale pentru luna decembrie 2017 a fost majorat cu 25% si a devenit mai mare decat cel stabilit pentru anul 2022. Avem 42 de directori executivi, 84 de directori adjuncti si 100 si ceva sefi de serviciu afectati. De retinut este faptul ca pentru functia publica de auditor, desi cuantumul venitului salarial brut al lunii ianuarie 2018, este mai mare decat cel al lunii decembrie 2017, dar prin trecerea contributiilor de la angajator in sarcina angajatului, a facut ca venitul salarial net sa scada cu un procent de aproximativ 7%. La nivelul centrelor judetene scaderea a fost de aproximativ 9% pentru director executiv, 3% pentru director executiv adjunct si 4% pentru functia sef serviciu. AGERPRES: Exista o intentie la nivel european de a se unifica agentiile de plati pe agricultura, APIA si AFIR. Mai e fezabila o astfel de intentie? Ati vedea o mai buna gestionare a fondurilor europene daca Romania ar functiona cu o singura agentie? Adrian Pintea: Categoric as putea spune ca sunt agentii surori pentru ca ambele gestioneaza fonduri europene. APIA strict pe FEGA, iar AFIR - FEADR, iar APIA mai are si masurile delegate din FEADR, cele pe care fermierii le cunosc, masurile de agromediu si clima, plus bunastarea animalelor, partea pe care am luat-o noi din fosta axa 2 a PNDR. Sunt discutii pe subiect. Sunt state care functioneaza cu o singura agentie. Recent am fost in Polonia, unde functioneaza o singura agentie care are undeva la 12.000 de salariati. Dar asta este decizia statului membru. CE nu iti impune sa fie o singura agentie sau doua. Astazi, acreditarile sunt pentru doua agentii, sunt de sine statatoare. Cred ca APIA, ca si AFIR, aceste doua agentii de plati, si-au dovedit eficienta - evident cu rele si cu bune - in structurile actuale si as vedea in opinia mea, strict personala, ca si pe viitor sa ramana asa, dar ramane la latitudinea statului membru si a deciziilor guvernamentale, daca va fi cazul.

Sursa: Agerpress