Salaj: O specie rara de pasare aduce un sprijin financiar anual de un milion de euro agricultorilor din judet

Data publicarii: 26-09-2018 | Economie
Carsteiul sau carstelul de camp, o specie rara de pasare ce cuibareste in zona pajistilor umede, a adus in 2017 un sprijin financiar de circa un milion de euro pentru peste 600 de fermieri din Salaj, banii fiind acordati in cadrul masurilor de agromediu finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020. Conform PNDR, agricultorii din anumite zone din judet, in care exista pajisti umede in care traieste carsteiul de camp, pot solicita un sprijin financiar de 310 euro sau 231 euro/an/hectar daca sunt de acord ca, timp de cinci ani, sa respecte anumite conditii de agromediu. Mai exact, cositul se poate efectua doar dupa data de 31 iulie, dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia; pasunatul se poate efectua cu maximum 0,7 UVM (unitate vita mare n.r.) pe hectar; lucrarile cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafata pajistilor aflate sub angajament, cu exceptia celor operate cu forta animala sau lucrarile se pot efectua cu utilaje mecanizate de mica capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurta si viteza mica de deplasare), fiind interzisa folosirea utilajelor grele. De asemenea, sunt interzise actiunile care sa conduca la accelerarea drenajului natural al pajistilor aflate sub angajament. In cazul in care pajistile sunt cosite manual, sprijinul este de 310 euro pe an si pe hectar, iar la cositul cu utilaje usoare 231 euro pe an si pe hectar. Potrivit datelor furnizate AGERPRES de catre Vaida Bela, director adjunct al Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Salaj, un total de 642 de fermieri au solicitat in 2017 acest sprijin financiar, pentru o suprafata de peste 3.000 de hectare. Suma platita fermierilor a fost anul trecut de aproape 970.000 de euro. Angajamentele pentru respectarea conditiilor mentionate se fac pe o perioada de cinci ani. Vaida Bela a precizat ca sprijinul se acorda ca o compensatie pentru faptul ca agricultorii nu mai pot folosi ca nutret plantele cosite dupa 31 iulie. Pe de alta parte, masura are ca scop si protejarea unei specii rare de pasare, amenintata cu disparitia in cazul agriculturii intensive. "Este o pasare importanta pentru ca a pierdut habitatul in care traieste. Fata de alte specii care traiesc in mai multe habitate, pasarea aceasta traieste numai in pajisti umede. Din anii 70 incoace, in sudul Romaniei au fost desecate aproape toate mlastinile, iazurile si helesteele si au fost transformate in terenuri agricole si atunci, odata cu asta, au disparut si pajistile umede in care traieste pasarea. Dincolo de asta, mai sunt inca pajisti umede prin vaile din Transilvania, deci o buna parte din populatia de Crex crex e acum in aceste zone. Ce se intampla? Pasarea vine si cuibareste in aceste pajisti umede, dar ea scoate puii exact in perioada in care se coseste. Daca tu cosesti manual, pasarea are timp sa plece din fata ta (...). Dar pentru ca, acum, majoritatea oamenilor cosesc cu tractorul sau cu masini electrice, pasarea nu are timp sa plece cu puii si atunci 90% din pui sunt omorati de cositoare. Inca mai exista aceste pajisti umede, intre dealuri, pentru ca, de obicei, in partea aceasta a Transilvaniei subsolul dintre dealuri este argilos si nu lasa apa sa treaca. Pasarea a disparut din multe parti ale Europei, exact din cauza dezvoltarii agriculturii", a explicat, pentru AGERPRES, ornitologul Alexandru Stermin, lector universitar in cadrul Facultatii de Biologie si Geologie Cluj-Napoca. Un sprijin asemanator s-a acordat, in Salaj, din 2015 pana in 2017, pentru pajisti importante pentru alte doua specii de pasari, respectiv sfranciocul cu frunte neagra si vanturelul de seara.

Sursa: Agerpress