RETROSPECTIVA 2018 Romania a ''iesit'' de trei ori pe pietele externe; investitorii din Marea Britanie, SUA si Germania, cei mai interesati

Romania a ''iesit'' pe piata internationala de capital de trei ori in acest an, reusind sa atraga imprumuturi de 3,75 miliarde de euro si 1,2 miliarde de dolari. Costurile de finantare au crescut usor pe parcursul anului, de la 2,5% pentru euroobligatiuni emise la inceput de februarie pe 12 ani, la 2,875% pentru euroobligatiuni pe 10 ani lansate in toamna. Pentru obligatiunile in euro cu maturitati mai mari, de peste 20 de ani, dobanzile au urcat de la 3,375% in februarie la 4,125% in octombrie. Primul imprumut pe pietele externe a fost atras in luna februarie a acestui an, cand Romania a obtinut doua miliarde de euro pe 12 si 20 de ani la dobanzi de 2,5% si, respectiv, 3,375%. La momentul respectiv, Ministerul Finantelor preciza ca tara a inregistrat cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturitati.   "Ministerul Finantelor Publice a imprumutat, in data de 1 februarie 2018, doua miliarde euro de pe pietele financiare internationale printr-o emisiune de euroobligatiuni in euro, in doua transe, din care 750 de milioane de euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% si 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisa de peste doua ori", preciza Ministerul Finantelor la momentul respectiv. Finantele explicau, totodata, ca, prin maturitatile alese, Romania a urmarit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturitati in euro. Cererea totala a cumulat peste 5,3 miliarde euro provenind din aproximativ 300 de ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finala la nivelul pretului stabilit depasind patru miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru transa de 12 ani si 2,4 miliarde euro pentru transa de 20 de ani). Baza investitionala a tranzactiei a fost diversificata, atat din punct de vedere geografic, cat si al tipurilor de investitori pentru ambele transe, inregistrandu-se o participare din 28 de tari pentru fiecare dintre transe. Pentru transa de 12 ani, distributia geografica a fost urmatoarea: SUA (19%), Centrul si Estul Europei (16%), Germania/Austria (16%), Romania (14%), Franta/Benelux (9%), Italia (9%), Elvetia (6%) si Marea Britanie (5%). In privinta tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), urmati de banci comerciale si banci private (25%), fonduri de pensii si societati de asigurare (8%), banci centrale (5%) si alti investitori (1%). Pentru transa de 20 ani, distributia geografica a fost urmatoarea: Marea Britanie (33%), Germania/Austria (32%), USA (10%), Elvetia (6%), Italia (5%), Franta/Benelux (4%), Centrul si Estul Europei (3%) si Scandinavia (2%). In privinta tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), urmati de banci comerciale si banci private (12%), fonduri de pensii si societati de asigurare (8%), banci centrale (6%) si alti investitori (4%). Emisiunea a fost intermediata de Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit si ING Bank NV. "Emisiunea de euroobligatiuni realizata ieri (1 februarie, n.r.) nu este un imprumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finantelor Publice il utilizeaza pentru asigurarea necesitatilor de finantare a deficitului bugetar si refinantare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflecta, insa, perceptia mediilor investitionale si a pietelor financiare asupra evolutiei Romaniei pe termen lung. Suprasubscrierea celor doua transe de emisiune, cat si diversificarea bazei investitionale, atat pe tipuri de investitori, cat si din punct de vedere geografic, reflecta increderea pe termen lung in dezvoltarea economica a tarii noastre. Aceasta emisiune se incadreaza perfect in strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizeaza extinderea maturitatii portofoliului de datorie si implicit reducerea riscului de refinantare, consolidarea rezervei in valuta la dispozitia Trezoreriei statului, precum si minimizarea costurilor pe termen lung aferente imprumuturilor guvernamentale", a declarat ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, la vremea respectiva. In 8 iunie, Romania iese din nou pe pietele externe si atrage 1, 2 miliarde de dolari, realizand, in premiera, o tranzactie de rascumparare anticipata de obligatiuni in dolari. Tara s-a imprumutat printr-o emisiune de obligatiuni pe 30 de ani, la un randament de 5,2% pe an. "Ministerul Finantelor Publice a realizat, ieri, 7 iunie 2018, cu succes, prima operatiune de rascumparare anticipata si de preschimbare partiala a unei serii de euroobligatiuni existente in dolari. Tranzactia s-a desfasurat sub forma rascumpararii anticipate si preschimbarii partiale de titluri de stat in valoare de aproximativ 250 milioane dolari, scadente in 2022, cu maturitate ramasa de 4 ani si cupon de 6,75%. Aceasta a fost insotita de o noua emisiune de euroobligatiuni de 1,2 miliarde dolari, cu maturitatea de 30 de ani, si cupon 5,125%", preciza Ministerul Finantelor. Potrivit reprezentantilor institutiei, cererea initiala a cumulat peste 1,8 miliarde dolari, ulterior ajustandu-se la aproximativ 1,4 miliarde dolari corespunzator randamentului acceptat de 5,2%, cu peste 100 ordine de subscriere din partea investitorilor. Emisiunea a fost suprasubscrisa de peste 1,4 ori. De asemenea, baza investitionala a tranzactiei a fost diversificata atat din punct de vedere geografic, cat si din perspectiva tipurilor de investitori. Distributia geografica a fost urmatoarea: Marea Britanie (51%), SUA (22,2%), Centrul si Estul Europei (10,2%), Germania/Austria (6,8%), Orientul Mijlociu si Asia (7,0%). In privinta tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (78,4%), fiind urmati de banci comerciale si banci private (13,4%), fonduri de pensii si societati de asigurare (6,1%), banci centrale (2,1%). Emisiunea a fost intermediata de catre Unicredit, Citibank, HSBC, JP Morgan si Deutsche Bank. Cea de-a treia emisiune de euroobligatiuni pe pietele externe a avut loc in luna octombrie, cand Romania a atras 1,75 miliarde euro printr-o emisiune in doua serii, din care 1,15 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani si o dobanda 2,875% si 600 milioane euro cu maturitatea de 20 ani lung si o dobanda de 4,125%. "Emisiunea reflecta foarte clar perceptia pozitiva a mediilor investitionale si a pietelor financiare referitor la perspectiva evolutiei Romaniei pe termen mediu si lung. Cererea puternica, precum si calitatea investitorilor, confirma punctele forte ale Romaniei: fundamentele macroeconomice solide, coerenta disciplinei fiscale si stabilitatea economico-financiara. Vreau sa subliniez faptul ca emisiunea nu are ca scop finantarea unor nevoi curente, asa cum se vehiculeaza in spatiul public, ci de a consolida rezerva in valuta a Trezoreriei Statului si de a minimiza costurile imprumuturilor pe termen lung", a precizat atunci ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. Emisiunea a fost suprasubscrisa de peste 1,6 ori iar cei mai interesati au fost managerii de fonduri. Intermediari au fost BNP Paribas, Erste Group Bank AG, ING Bank NV si Societe Generale si Unicredit. Pentru seria de 10 ani, distributia geografica a fost urmatoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (24%), Germania/Austria (20%), Centrul si Estul Europei (15%), Romania (11%), Sudul Europei (9%), Scandinavia (6), Franta (6%), Elvetia (4%), Benelux (3%), SUA (1%) si alte zone (1%). In privinta tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmati de banci comerciale si banci private (24%), fonduri de pensii si societati de asigurare (11%) si alti investitori (3%). Pentru seria de 20 ani distributia geografica a fost urmatoarea: Regatul Unit al Marii Britanii (33%), Germania/Austria (24%), Scandinavia (11%), Elvetia (9%), Centrul si Estul Europei (7%), Romania (4%), Franta (3%), SUA (3%), Sudul Europei (3%), Benelux (2%) si alte zone (1%). In privinta tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (67%), fiind urmati de banci comerciale si banci private (17%), fonduri de pensii si societati de asigurare (10%), banci centrale (2%) si alti investitori (4%). * Pe piata interna, programul de titluri de stat pentru populatie devine mai flexibil Pe piata interna, statul s-a imprumutat de la populatie cu dobanzi de 5% si, respectiv, 4,5%, prin doua emisiuni de titluri de stat in Programul Centenar. Prima emisiune a fost lansata in vara acestui an, in luna iunie (15 iunie - 6 iulie), iar romanii au investit peste 786 de milioane de lei in titlurile de stat "Centenar". Titlurile au avut valoarea de 1 leu, dobanda de 5% si scadenta la cinci ani si au putut fi cumparate de persoanele fizice rezidente care au implinit varsta de 18 ani la data efectuarii subscrierii. Veniturile astfel obtinute sunt neimpozabile. La momentul respectiv, titlurile nu puteau fi rascumparate inainte de scadenta, erau netransferabile si nu se puteau tranzactiona. In luna august, autoritatile flexibilizeaza programul de imprumuturi exclusiv de la populatie, prin permiterea transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat catre un alt investitor persoana fizica dar si rascumpararea acestora de catre stat inainte de scadenta. In 2 august, Ministerul Finantelor anunta lansarea celei de-a doua emisiuni de titluri de stat din cadrul Programului Tezaur - editia CENTENAR. Scadenta scade la 3 ani, de la 5 anterior, iar dobanda la 4,5% de la 5% in luna iunie. Titlurile de stat au putut fi cumparate in perioada 1 - 24 august. La inceputul anului, Finantele estimau ca titlurile de stat pentru populatie din programul Tezaur vor reprezenta pana la 8% din valoarea titlurilor emise pe piata interna, respectiv aproximativ 4 miliarde de lei. Singurele date comunicate de minister sunt cele pentru prima emisiune, din iunie, in cadrul careia romanii au investit 786 milioane de lei in aceste titluri. "Emisiunea de titluri de stat Centenar pune in prim plan investitorul roman si ii asigura o dobanda neimpozabila mai buna decat cele oferite la depozitele bancare. Statul garanteaza 100% sumele depuse, dobanzile aferente si este corect sa plateasca pentru titlurile de stat destinate populatiei la fel cum plateste si pentru cele destinate pietei financiare", a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finantelor Publice. Ministerul Finantelor Publice a emis titluri de stat pentru populatie in iunie 2015, pentru prima data dupa 10 ani de absenta pe aceasta piata. La inceputul anului, Ministerul Finantelor a anuntat ca are in vedere imprumuturi de aproximativ 48 - 50 de miliarde de lei de pe piata interna in 2018, similar cu nivelul propus pentru anul anterior, in timp ce aproximativ 4,5 - 5 miliarde de euro urmau sa fie atrasi de pe pietele externe. "In anul 2018 necesarul brut de finantare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde lei, volumul total al imprumuturilor ce urmeaza a fi atrase de Ministerul Finantelor Publice de pe pietele interne si externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 miliarde lei) precum si de volumul datoriei de refinantat in anul 2018, in suma de aproximativ 47 miliarde lei. Tinand cont de obiectivul limitarii riscului valutar cat si de cel al dezvoltarii pietei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmeaza sa fie finantat in proportie de circa 75% de pe piata interna si respectiv 25% de pe piata externa", arata MFP in Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018 publicat la inceputul anului. Romania beneficiaza de rating favorabil investitiilor, "investment grade", din partea celor patru agentii de evaluare financiara. Astfel, Standard & Poor's (S&P) a confirmat, in martie 2018 ratingurile pentru datoriile pe termen lung si scurt in valuta si moneda locala ale Romaniei la "BBB minus/A-3", perspectiva asociata fiind stabila. De la Moody's, Romania beneficiaza de calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei sunt "BBB minus". De altfel, in vara acestui an, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a a anuntat ca a incheiat, la finele lui 2017, contracte de servicii cu agentiile de rating Standard & Poor's si Fitch Ratings pentru perioada 2018 - 2019, in timp ce contractul cu Moody's se afla in curs de negociere. "Incepand cu anul 2016, Ministerul Finantelor Publice incheie contracte de servicii cu agentiile de rating pe o perioada de doi ani. Pentru perioada 2016-2017 au fost incheiate contracte cu agentiile de rating Standard & Poor's, Fitch Ratings, Moody's, si Japan Credit Ratings Agency. In luna decembrie 2017 au fost incheiate contracte noi pentru perioada 2018-2019, cu agentiile de rating Standard & Poor's si Fitch Ratings, contractul cu Moody's fiind in curs de negociere. Contractul cu agentia de rating Japan Credit Rating Agency nu a fost reinnoit, dar agentia a comunicat ca va furniza in continuare evaluari ale riscului de tara fara a fi solicitat de Romania ('on an unsolicited basis')'', arata Ministerul Finantelor in luna iunie.

Sursa: Agerpress