Opinie Deloitte: Start la raportarea tranzactiilor transfrontaliere in UE
Data publicarii: 04-09-2020 | EconomieData de 31 august a consemnat și primul termen în ceea ce privește intrarea în aplicare a Directivei Europene DAC 6, directivă ce impune raportarea în scop fiscal a anumitor tranzacții transfrontaliere, atât contribuabililor cât și intermediarilor. Deși obligativitatea raportărilor și implicit a adoptării acestei ultime directive a fost amânată în majoritatea statelor Europene, inclusiv România, în contextul pandemiei de Covid-19, sunt totuși câteva țări care au decis ca termenul de aplicare să rămână data de 31 august. Acestea sunt Austria, Germania, Finlanda și Polonia, țări care au o mulțime de contacte comerciale cu țara noastră, lucru care înseamnă că începând cu finele lunii trecute, vor fi inclusiv tranzacții ale companiilor românești care vor fi raportate către autoritățile fiscale din diverse țări ale Uniunii Europene.
Cât privește mediul de afaceri românesc, amânarea aplicării DAC 6 vine cât se poate de bine, într-un moment în care pandemia a creat un context incert pe toată durata acestui an, context în care puțini dintre contribuabili au reușit să analizeze tranzacțiile prin prisma Directivei.
Dacă pe de altă parte discutăm despre beneficiile pe care le aduce DAC 6, trebuie să ținem cont de faptul că schimbul automat de informații în domeniul fiscal între statele membre ale Uniunii Europene a devenit esențial în atingerea obiectivului de a asigura o impozitare echitabilă, o impozitare a profiturilor exact în jurisdicțiile în care a fost generată valoarea fiscală.
„Pentru contribuabilii români, implicațiile pot fi multiple, în primul rând din cauza faptului că este de așteptat ca, odată raportată o tranzacție internațională conform DAC 6, profilul de risc al respectivului contribuabil să crească, iar în cadrul unei inspecții fiscale, tranzacția în cauză să fie verificată cu prioritate, chiar dacă aceasta este una cât se poate de validă și fundamentată din punct de vedere economic și comercial”, spun Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe și Anca Ghisdavu, Manager Taxe Directe în cadrul Deloitte România.
„În acest context, una dintre marile provocări în aplicarea DAC6 este aceea de a evita raportarea excesivă, din considerente de prudență. Având în vedere caracterul general și, uneori, subiectiv în ceea ce privește evaluarea semnelor distinctive, poate exista tentația ca, atunci când există dubii cu privire la caracterul raportabil al unei tranzacții, respectiva tranzacție să fie totuși raportată pentru a evita amenda pentru neconformare. Însă, în acest caz, prudența poate avea efecte adverse pentru contribuabil, pentru că va crea prezumția că tranzacția raportată chiar prezintă risc fiscal, aspect dificil de invalidat ulterior, în cazul unei inspecții fiscale, și care poate avea consecințe nedorite (refuzarea unor beneficii fiscale, neaplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, imposibilitatea de a beneficia de neutralitate fiscală în cadrul reorganizărilor, nedeductibilitatea unor cheltuieli etc.)”, continuă cele două specialiste.
Cui revine obligația de raportare? Ei bine, raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în baza Directivei DAC 6 trebuie realizată în principal de intermediari. În lipsa raportărilor făcute de acestea, sarcina cade în seama contribuabilului, care preia această obligație. De asemenea, e important de știut faptul că intermediarul, care potrivit legii este obligat să păstreze secretul profesional, poate raporta un aranjament transfrontalier pe care îl proiectează, intermediază sau pentru care oferă consiliere doar dacă obține acordul scris al contribuabilului relevant.
„Astfel, chiar daca ne-am aștepta ca intermediarii să fie cei mai afectați prin prisma raportărilor și a procedurilor de implementare a DAC 6, obligația de raportare care revine contribuabililor relevanți nu trebuie subestimată, aceștia având ei înșiși obligația de raportare ori de câte ori nu există un intermediar sau acesta nu are obligația de raportare. De altfel, este de așteptat ca intermediarii care, din prudență, vor dori raportarea unor tranzacții, să încerce să obțină acordul contribuabilului în acest scop, dar să nu îl obțină. În astfel de situații, obligația de raportare rămâne la contribuabil”, conchid specialistele Deloitte.
Cât privește mediul de afaceri românesc, amânarea aplicării DAC 6 vine cât se poate de bine, într-un moment în care pandemia a creat un context incert pe toată durata acestui an, context în care puțini dintre contribuabili au reușit să analizeze tranzacțiile prin prisma Directivei.
Dacă pe de altă parte discutăm despre beneficiile pe care le aduce DAC 6, trebuie să ținem cont de faptul că schimbul automat de informații în domeniul fiscal între statele membre ale Uniunii Europene a devenit esențial în atingerea obiectivului de a asigura o impozitare echitabilă, o impozitare a profiturilor exact în jurisdicțiile în care a fost generată valoarea fiscală.
„Pentru contribuabilii români, implicațiile pot fi multiple, în primul rând din cauza faptului că este de așteptat ca, odată raportată o tranzacție internațională conform DAC 6, profilul de risc al respectivului contribuabil să crească, iar în cadrul unei inspecții fiscale, tranzacția în cauză să fie verificată cu prioritate, chiar dacă aceasta este una cât se poate de validă și fundamentată din punct de vedere economic și comercial”, spun Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe și Anca Ghisdavu, Manager Taxe Directe în cadrul Deloitte România.
„În acest context, una dintre marile provocări în aplicarea DAC6 este aceea de a evita raportarea excesivă, din considerente de prudență. Având în vedere caracterul general și, uneori, subiectiv în ceea ce privește evaluarea semnelor distinctive, poate exista tentația ca, atunci când există dubii cu privire la caracterul raportabil al unei tranzacții, respectiva tranzacție să fie totuși raportată pentru a evita amenda pentru neconformare. Însă, în acest caz, prudența poate avea efecte adverse pentru contribuabil, pentru că va crea prezumția că tranzacția raportată chiar prezintă risc fiscal, aspect dificil de invalidat ulterior, în cazul unei inspecții fiscale, și care poate avea consecințe nedorite (refuzarea unor beneficii fiscale, neaplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, imposibilitatea de a beneficia de neutralitate fiscală în cadrul reorganizărilor, nedeductibilitatea unor cheltuieli etc.)”, continuă cele două specialiste.
Cui revine obligația de raportare? Ei bine, raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în baza Directivei DAC 6 trebuie realizată în principal de intermediari. În lipsa raportărilor făcute de acestea, sarcina cade în seama contribuabilului, care preia această obligație. De asemenea, e important de știut faptul că intermediarul, care potrivit legii este obligat să păstreze secretul profesional, poate raporta un aranjament transfrontalier pe care îl proiectează, intermediază sau pentru care oferă consiliere doar dacă obține acordul scris al contribuabilului relevant.
„Astfel, chiar daca ne-am aștepta ca intermediarii să fie cei mai afectați prin prisma raportărilor și a procedurilor de implementare a DAC 6, obligația de raportare care revine contribuabililor relevanți nu trebuie subestimată, aceștia având ei înșiși obligația de raportare ori de câte ori nu există un intermediar sau acesta nu are obligația de raportare. De altfel, este de așteptat ca intermediarii care, din prudență, vor dori raportarea unor tranzacții, să încerce să obțină acordul contribuabilului în acest scop, dar să nu îl obțină. În astfel de situații, obligația de raportare rămâne la contribuabil”, conchid specialistele Deloitte.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Aproximativ 8 din 10 romani sunt mai atenti la pret in acest an cand fac cumparaturi online iar aproape 58% spun ca vor renunta la produse non-esentiale
- Controversa fiscala: au dreptul companiile sa scuteasca de impozit profitul reinvestit in active finantate din fonduri nerambursabile sau nu?
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025