Opinie Deloitte: Start la raportarea tranzactiilor transfrontaliere in UE
Data publicarii: 04-09-2020 | EconomieData de 31 august a consemnat și primul termen în ceea ce privește intrarea în aplicare a Directivei Europene DAC 6, directivă ce impune raportarea în scop fiscal a anumitor tranzacții transfrontaliere, atât contribuabililor cât și intermediarilor. Deși obligativitatea raportărilor și implicit a adoptării acestei ultime directive a fost amânată în majoritatea statelor Europene, inclusiv România, în contextul pandemiei de Covid-19, sunt totuși câteva țări care au decis ca termenul de aplicare să rămână data de 31 august. Acestea sunt Austria, Germania, Finlanda și Polonia, țări care au o mulțime de contacte comerciale cu țara noastră, lucru care înseamnă că începând cu finele lunii trecute, vor fi inclusiv tranzacții ale companiilor românești care vor fi raportate către autoritățile fiscale din diverse țări ale Uniunii Europene.
Cât privește mediul de afaceri românesc, amânarea aplicării DAC 6 vine cât se poate de bine, într-un moment în care pandemia a creat un context incert pe toată durata acestui an, context în care puțini dintre contribuabili au reușit să analizeze tranzacțiile prin prisma Directivei.
Dacă pe de altă parte discutăm despre beneficiile pe care le aduce DAC 6, trebuie să ținem cont de faptul că schimbul automat de informații în domeniul fiscal între statele membre ale Uniunii Europene a devenit esențial în atingerea obiectivului de a asigura o impozitare echitabilă, o impozitare a profiturilor exact în jurisdicțiile în care a fost generată valoarea fiscală.
„Pentru contribuabilii români, implicațiile pot fi multiple, în primul rând din cauza faptului că este de așteptat ca, odată raportată o tranzacție internațională conform DAC 6, profilul de risc al respectivului contribuabil să crească, iar în cadrul unei inspecții fiscale, tranzacția în cauză să fie verificată cu prioritate, chiar dacă aceasta este una cât se poate de validă și fundamentată din punct de vedere economic și comercial”, spun Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe și Anca Ghisdavu, Manager Taxe Directe în cadrul Deloitte România.
„În acest context, una dintre marile provocări în aplicarea DAC6 este aceea de a evita raportarea excesivă, din considerente de prudență. Având în vedere caracterul general și, uneori, subiectiv în ceea ce privește evaluarea semnelor distinctive, poate exista tentația ca, atunci când există dubii cu privire la caracterul raportabil al unei tranzacții, respectiva tranzacție să fie totuși raportată pentru a evita amenda pentru neconformare. Însă, în acest caz, prudența poate avea efecte adverse pentru contribuabil, pentru că va crea prezumția că tranzacția raportată chiar prezintă risc fiscal, aspect dificil de invalidat ulterior, în cazul unei inspecții fiscale, și care poate avea consecințe nedorite (refuzarea unor beneficii fiscale, neaplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, imposibilitatea de a beneficia de neutralitate fiscală în cadrul reorganizărilor, nedeductibilitatea unor cheltuieli etc.)”, continuă cele două specialiste.
Cui revine obligația de raportare? Ei bine, raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în baza Directivei DAC 6 trebuie realizată în principal de intermediari. În lipsa raportărilor făcute de acestea, sarcina cade în seama contribuabilului, care preia această obligație. De asemenea, e important de știut faptul că intermediarul, care potrivit legii este obligat să păstreze secretul profesional, poate raporta un aranjament transfrontalier pe care îl proiectează, intermediază sau pentru care oferă consiliere doar dacă obține acordul scris al contribuabilului relevant.
„Astfel, chiar daca ne-am aștepta ca intermediarii să fie cei mai afectați prin prisma raportărilor și a procedurilor de implementare a DAC 6, obligația de raportare care revine contribuabililor relevanți nu trebuie subestimată, aceștia având ei înșiși obligația de raportare ori de câte ori nu există un intermediar sau acesta nu are obligația de raportare. De altfel, este de așteptat ca intermediarii care, din prudență, vor dori raportarea unor tranzacții, să încerce să obțină acordul contribuabilului în acest scop, dar să nu îl obțină. În astfel de situații, obligația de raportare rămâne la contribuabil”, conchid specialistele Deloitte.
Cât privește mediul de afaceri românesc, amânarea aplicării DAC 6 vine cât se poate de bine, într-un moment în care pandemia a creat un context incert pe toată durata acestui an, context în care puțini dintre contribuabili au reușit să analizeze tranzacțiile prin prisma Directivei.
Dacă pe de altă parte discutăm despre beneficiile pe care le aduce DAC 6, trebuie să ținem cont de faptul că schimbul automat de informații în domeniul fiscal între statele membre ale Uniunii Europene a devenit esențial în atingerea obiectivului de a asigura o impozitare echitabilă, o impozitare a profiturilor exact în jurisdicțiile în care a fost generată valoarea fiscală.
„Pentru contribuabilii români, implicațiile pot fi multiple, în primul rând din cauza faptului că este de așteptat ca, odată raportată o tranzacție internațională conform DAC 6, profilul de risc al respectivului contribuabil să crească, iar în cadrul unei inspecții fiscale, tranzacția în cauză să fie verificată cu prioritate, chiar dacă aceasta este una cât se poate de validă și fundamentată din punct de vedere economic și comercial”, spun Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe și Anca Ghisdavu, Manager Taxe Directe în cadrul Deloitte România.
„În acest context, una dintre marile provocări în aplicarea DAC6 este aceea de a evita raportarea excesivă, din considerente de prudență. Având în vedere caracterul general și, uneori, subiectiv în ceea ce privește evaluarea semnelor distinctive, poate exista tentația ca, atunci când există dubii cu privire la caracterul raportabil al unei tranzacții, respectiva tranzacție să fie totuși raportată pentru a evita amenda pentru neconformare. Însă, în acest caz, prudența poate avea efecte adverse pentru contribuabil, pentru că va crea prezumția că tranzacția raportată chiar prezintă risc fiscal, aspect dificil de invalidat ulterior, în cazul unei inspecții fiscale, și care poate avea consecințe nedorite (refuzarea unor beneficii fiscale, neaplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri, imposibilitatea de a beneficia de neutralitate fiscală în cadrul reorganizărilor, nedeductibilitatea unor cheltuieli etc.)”, continuă cele două specialiste.
Cui revine obligația de raportare? Ei bine, raportarea tranzacțiilor transfrontaliere în baza Directivei DAC 6 trebuie realizată în principal de intermediari. În lipsa raportărilor făcute de acestea, sarcina cade în seama contribuabilului, care preia această obligație. De asemenea, e important de știut faptul că intermediarul, care potrivit legii este obligat să păstreze secretul profesional, poate raporta un aranjament transfrontalier pe care îl proiectează, intermediază sau pentru care oferă consiliere doar dacă obține acordul scris al contribuabilului relevant.
„Astfel, chiar daca ne-am aștepta ca intermediarii să fie cei mai afectați prin prisma raportărilor și a procedurilor de implementare a DAC 6, obligația de raportare care revine contribuabililor relevanți nu trebuie subestimată, aceștia având ei înșiși obligația de raportare ori de câte ori nu există un intermediar sau acesta nu are obligația de raportare. De altfel, este de așteptat ca intermediarii care, din prudență, vor dori raportarea unor tranzacții, să încerce să obțină acordul contribuabilului în acest scop, dar să nu îl obțină. În astfel de situații, obligația de raportare rămâne la contribuabil”, conchid specialistele Deloitte.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie