Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate
Data publicarii: 31-12-2020 | Finante-BanciStresul, pierderea locurilor de muncă, nesiguranța financiară și sanitară dar și stresul cauzat de însingurare, lipsa socializării și a exercițiilor fizice au afectat sănătatea oamenilor pe perioada pandemiei de Covid-19. Totodată, acestea au amplificat și o altă problemă deja stringentă în toate colțurile lumii și anume sănătatea mintală, aproape 1 miliard de oameni suferind în prezent de astfel de tulburări, potrivit raportului „Accelerating the health economy of tomorrow” realizat de PwC. Economia mondială pierde anual peste 1 miliard de dolari pe fondul scăderii productivității cauzate de depresie și anxietate, două dintre cele mai des întâlnite probleme de natură psihică cu care se confruntă populația la nivel global. Mai mult, într-un sondaj realizat în urmă cu câteva luni pe 1558 de angajați din SUA și Canada, 47% dintre aceștia au răspuns că pandemia de coronavirus a avut un impact asupra sănătății lor mentale.
„Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul”, scrie Ruxandra Târlescu, partener PwC România.
E cât se poate de evident că în acest context, sistemele de sănătate nu vor putea rezolva singure problemele sociale cu care ne confruntăm în prezent. Devine astfel esențială colaborarea eficientă dintre diferitele instituții ale statelor care să aibă ca scop dezvoltarea interacțiunii directe cu oamenii și comunitățile.
Astfel, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 130 de țări, s-a constatat că mai mult de 80% dintre țările dezvoltate au implementat deja telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală acordate în această perioadă. Pe de altă parte, mai puțin 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.
La ce ne putem aștepta în viitor? „Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire. Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19”, conchide Ruxandra Târlescu.
„Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul”, scrie Ruxandra Târlescu, partener PwC România.
E cât se poate de evident că în acest context, sistemele de sănătate nu vor putea rezolva singure problemele sociale cu care ne confruntăm în prezent. Devine astfel esențială colaborarea eficientă dintre diferitele instituții ale statelor care să aibă ca scop dezvoltarea interacțiunii directe cu oamenii și comunitățile.
Astfel, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 130 de țări, s-a constatat că mai mult de 80% dintre țările dezvoltate au implementat deja telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală acordate în această perioadă. Pe de altă parte, mai puțin 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.
La ce ne putem aștepta în viitor? „Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire. Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19”, conchide Ruxandra Târlescu.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie