Opinie Deloitte: Aderarea la OCDE – implicatii asupra reglementarilor fiscale internationale preluate de Romania

Recent, România a deschis negocierile pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, eveniment care reprezintă o dovadă în sine a evoluției țării noastre, cel puțin din punct de vedere economic, în direcția corectă, în ultimii ani.

Invitația de aderare la această organizație de prestigiu, nu vine însă și fără o serie de condiții, una dintre ele fiind legată de accelerarea reformelor structurale care să creeze premiza de recuperare a decalajelor care există în prezent în raport cu țările membre OCDE.

„Din punctul de vedere al fiscalității interne, cerințele OCDE sunt în linie cu cele ale Uniunii Europene (UE), iar, pentru România, implementarea măsurilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un nou pas înspre alinierea la acestea. Din perspectiva reglementărilor fiscale internaționale, emise la inițiativa OCDE, implicațiile vor fi în mare măsură la nivel de detaliu, dat fiind că acestea au fost preluate deja în mare parte de țara noastră. Însă probabil mai important este că, în calitate de membru al organizației, România va avea un cuvânt de spus în dezbaterile pe marginea recomandărilor viitoare cu privire la impozitarea tranzacțiilor transfrontaliere, dar și pe alte teme economice de interes global”, scrie Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Anunțul începerii negocierilor de aderare cu România, a venit la pachet și cu un amplu raport în ceea ce privește starea economiei locale și rezultatele obținute în ultimii ani. S-a discutat de asemenea despre modul în care România a traversat pandemia de Covid-19 dar și despre vulnerabilitățile care persistă și de posibilele efecte ale acestora pe termen mediu ți lung.

Reprezentanți ai organizației, sunt de părere că autoritățile din țara noastră trebuie să se concentreze pe implementarea eficientă a PNRR. Acest lucru va fi posibil doar prin îmbunătățirea capacității administrative și realizarea reformelor necesare care sunt axate în mare măsură pe creșterea productivității, pe dezvoltarea competențelor, consolidarea statului de drept și a finanțelor publice dar și pe crearea de noi locuri de muncă.

„În zona fiscală, principalele recomandări vizează reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează pe fondul pandemiei, stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului fiscal pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice sau continuarea modernizării și informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special pe baza conformării voluntare. De asemenea, organizația recomandă eliminarea inechităților (cote reduse de impozitare, excepții sau regimuri fiscale speciale) și regândirea taxelor pe proprietate, concomitent cu protejarea contribuabililor vulnerabili”, adaugă Bogdan Barbu.

„Dincolo de aceste recomandări, care respectă aceeași direcție trasată de Uniunea Europeană încă din perioada de pre-aderare, dar și de alte instituții financiare care monitorizează România, parcursul negocierilor pentru admiterea în OCDE poate avea un efect catalizator pentru politicile publice necesare reducerii decalajului de dezvoltare față de celelalte state membre. Cu alte cuvinte, atingerea acestui obiectiv presupune înfăptuirea reformelor de care vorbim de foarte mult timp, dar care par a fi abandonate de ceva vreme, în lipsa unei motivații puternice. În ultimele decenii, astfel de motivații au fost reprezentate de programele derulate cu instituțiile financiare internaționale – FMI, Banca Mondială -, dar mai ales de aderarea la UE, programe care au venit la pachet cu o serie de condiționalități”, conchide acesta.