Opinie Deloitte: Facturarea electronica, de la teorie la practica. Cum se aplica in Romania?

Deși introdusă cu întârziere în România, facturarea electronică a devenit deja o certitudine, autoritățile anunțând o evoluție rapidă de la stadiul de proiect pilot al acestui proces la obligativitatea adoptării acestuia pentru toate facturile emise, indiferent de tipul companiei ori de mărfurile sau serviciile comercializate.

Sistemul de facturare electronică implementat în România, este inspirat din cel italian, țară care a făcut primii pași în această direcție încă din anul 2014. A ajuns la noi însă cu întârziere, la aproape 3 ani după ce în anul 2019, Comisia Europeană declanșa deja o procedură de infringement împotriva României pentru întârzierea transpunerii în legislația națională a Directivei 55/2014 privind facturarea electronică. Abia doi ani mai târziu, a fost adoptată și Ordonanța de Urgență privind administrarea, implementarea și funcționarea sistemului național RO e-Factura. Această măsură era necesară și pentru îndeplinirea obiectivelor autoasumate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, mai precis, creșterea veniturilor bugetului de stat.

Facturarea electronică a debutat în țara noastră la finalul anului trecut, în viteză, lucru care ne încurajează că lucrurile se vor așeza cât de curând. Astfel, companiile care furnizează altor companii bunuri încadrate în categoria celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală, sunt obligate să emită facturile în sistemul RO e-Factura, începând cu luna iulie a anului trecut, în mod obligatoriu. Dintre aceste bunuri amintim legumele și fructele, băuturile alcoolice, produsele minerale, articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte. Pe aceeași listă au fost incluse și construcțiile noi. Primii contribuabili afectați astfel de această măsură sunt comercianții, cei din industria HoReCa și dezvoltatorii imobiliari.

În România, contribuabilii vânzători se vor putea conecta la sistemul RO e-Factura cu ajutorul certificatul digital calificat utilizat pentru accesarea spațiului privat virtual (SPV). Similar cu modelul italian, factura va fi întocmită în format XML, acesta fiind considerat și exemplarul original al facturii, dacă este însoțit de semnătura electronică a Ministerului Finanțelor. Transmiterea acesteia se va putea efectua fie prin interconectarea aplicației disponibile la nivelul emitentului, utilizând o interfață (subiect de pre-autorizare), fie prin utilizarea aplicațiilor puse la dispoziție în mod gratuit de către Ministerul Finanțelor. După transmiterea facturii electronice, sistemul va efectua operațiuni de verificare și validare de structură, de sintaxă și de semantică, ulterior generând un mesaj automat de răspuns. În cazul în care factura respectă structura, se aplică semnătura electronică a Ministerului Finanțelor (aspect care atestă primirea acesteia în sistemul național privind facturarea electronică) și se comunică destinatarului. În situația în care factura nu respectă structura, emitentul primește mesaj cu erorile identificate. După corectarea acestora, factura se retransmite prin același sistem”, scriu Ramona Țariuc, Director, Victoria Dobre, Manager Senior, și Alexandru Stancu, Manager Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România.

„Deși teoria sună încurajator, din practică a rezultat, de-a lungul timpului, că, în fazele de implementare a unei astfel de măsuri, apar diverse neconcordanțe din cauza cărora întregul proces devine anevoios. Și de această dată, fie că analizăm din punct de vedere comercial sau din punctul de vedere al resurselor care trebuie alocate pentru utilizarea sistemului, este de așteptat ca noua măsură să genereze o povară administrativă suplimentară pentru mediul de afaceri, cel puțin în faza inițială”, conchid ei.