PwC - Băncile, asigurătorii și fintech-urile cheltuiesc până la 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare. Cât de eficiente sunt aceste investiții?

Potrivit unei analize realizate de PwC în baza datelor LexisNexis, între 1,3% și 2,5% din veniturile anuale ale companiilor de servicii financiare sunt cheltuite pentru a preveni fraudele financiare. De asemenea, în perioada cuprinsă între anii 2015 și 2021, costurile globale cu conformitatea au crescut cu 64%, acestea ajungând la un total de 227 miliarde de dolari.

Instituțiile din domeniul financiar se află într-o situație relativ bună în prezent în ceea ce privește conformitatea și acoperirea riscurilor, cel puțin raportându-ne la situația din 2008, anul ultimei mari crize globale. Acest lucru se datorează tocmai investițiilor amintite mai sus, mare parte din majorările de costuri cu conformitatea din ultimii ani fiind necesară ca răspuns la creșterea presiunii din partea autorităților de reglementare.

Tot în ultimii ani, au crescut vertiginos bugetele și numărul de angajați din domeniul prevenirii criminalității financiare. Cu toate acestea, directorii companiilor din domeniu se întreabă încă dacă toate aceste investiții au și beneficii reale în condițiile în care monitorizarea bazată pe tehnologie produce în 90% din cazuri, alerte false.

„Tehnologia avansată are, cu siguranță, un rol important, dar nu este motorul prevenirii criminalității financiare. Instituțiile financiare trebuie să-și revizuiască procesele având o abordare ce pune accent pe productivitate, nu pe dimensiunea bugetelor alocate”, scrie Ana Sebov, Director, Leader Forensic PwC România.

Pentru îmbunătățirea productivității trebuie să începem cu maparea fluxului de lucru, punând accent în același timp pe procesele macro, precum sursele de date folosite, fluxul de lucru de bază care gestionează procesul sau standardele de reglementare care îl definesc.

„De asemenea, este importantă definirea proceselor la nivel micro și stabilirea unor instrumente de măsurare/evaluare a acestora, luând în calcul, printre altele, reducerea riscurilor și valoarea adăugată. Doar așa, instituțiile financiare vor putea să compare performanțele investițiilor și să stabilească priorități pentru domeniile în care este nevoie urgentă de îmbunătățiri”, adaugă Ana Sebov.

”În ceea ce privește tehnologiile, înlocuirea pur și simplu a soluțiilor existente, fără a le măsura performanța și a o îmbunătăți, poate fi un efort inutil. Unele dintre cele mai importante instituții financiare au adoptat o abordare mai centralizată, creând hub-uri pentru data science și adoptând instrumente analitice care le ajută să abordeze provocările legate de performanță, identificând acțiunile ce necesită un efort minim pentru maxim de impact”, conchide aceasta.