Opinie Deloitte: Criza refugiaților se prelungește. Cum poate ajuta mediul de afaceri?

Trăim o perioadă de crize profunde geopolitice care pe de o parte ne afectează emoțional, pe de altă parte, dacă vedem și partea plină a paharului, ne-a dezvăluit o umanitate pe care nu o mai credeam posibilă, societatea dând dovadă de o capacitate de mobilizare fără precedent într-un timp foarte scurt, voluntari din toate colțurile țării sărind imediat în ajutorul refugiaților din Ucraina. Și nu au fost doar persoane fizice sau organizații non-guvernamentale care s-au mobilizat ci inclusiv companiile locale, în primele trei săptămâni de război, acestea oferind ajutoare de câteva zeci de milioane de euro, fie unor organizații umanitare, fie direct refugiaților.

Ajutoarele oferite de societățile comerciale însă, au parte de un tratament fiscal incer, reglementările emise recent de autorități clarificându-l în parte, chiar dacă nu în totalitate. Astfel, dacă e să discutăm la modul general, entitățile care oferă sponsorizări sau se implică în activități umanitare, beneficiază de facilități fiscale, precum reducerea impozitului pe profit datorat. Formalizarea acestor acțiuni, în contextul actual, a fost nu de puține ori, imposibilă, societățile comerciale începând să își pună întrebări cu privire la tratamentele fiscale pe care să le aplice sumelor aferente sponsorizărilor efectuate deja, respectiv, celor viitoare. De asemenea, companiile au decontat și o parte a cheltuielilor angajaților care s-au angajat în sprijinirea refugiaților. Și acestea sunt însă cheltuieli cu regim fiscal incert.

Ce pot face totuși companiile care vor să ajute? Potrivit Camelia Malahov, Director, Taxe Directe, și Victoria Dobre, Manager Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România, companiile au posibilitatea de a sprijini prin sponsorizare și mecenat, prin a acorda produse sau servicii cu titlu gratuit, ori de a face donații prin intermediul IGSU.

„Conform legislației în vigoare, societățile care organizează acțiuni de sponsorizare pot beneficia de credit fiscal (reducere din impozit), iar din perspectiva taxei pe valoarea adăugată (TVA), sponsorizările în numerar nu intră în sfera de aplicare a taxei. De asemenea, bunurile acordate sau serviciile prestate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare nu sunt considerate operațiuni cu plată, supuse TVA, dacă valoarea lor cumulată într-un an calendaristic nu depășește 0,3% din cifra de afaceri. Pentru partea care depășește acest plafon, compania colectează TVA și include suma aferentă în decontul întocmit pentru perioada fiscală respectivă (ceea ce înseamnă că societatea suportă cheltuiala cu TVA)”, scriu cei doi.

„De asemenea, multe societăți oferă persoanelor aflate în dificultate produse din propriul stoc, pentru consum, suportă cheltuieli cu cazarea, masa sau transportul refugiaților, iar tot mai multe hoteluri, restaurante sau companii de transport își pun la dispoziție serviciile, gratuit, pentru asistarea refugiaților. Având în vedere că aceste produse și servicii nu sunt acordate prin intermediul unui contract de sponsorizare, se pune întrebarea dacă cheltuielile aferente rămân deductibile în condițiile în care donatorii nu înregistrează venit și nu au un proces verbal de predare-primire cu beneficiarul”, adaugă cei doi.

Totodată, conform legislației în vigoare, societățile comerciale pot face donații și prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), ajutoarele astfel acordate fiind considerate ca fiind deductibile la calculul impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2022.

„De asemenea, ajutoarele în produse și servicii acordate prin intermediul IGSU, UNICEF sau al altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, pot fi asimilate cheltuielilor sociale (deductibile în limita a 5% din fondul de salarii) sau de sponsorizare, dacă există o solicitare din partea IGSU în acest sens”, conchid Camelia și Victoria.